Aua o le ala na o lena: O se fiafia siva kulupu faʻaali Norfolk Islands Arts, Aganuu ma Turisi

Dars-de-waye: Aua o le tulaga lena sa i ai - o le maitau o turisi mo Norfolk Islands.

Oka se fiafia o vaega o tagata! Sa fai ma sui o atumotu o Norfolk i le tausamiga o le paneta lanu moana i Guam, o se vaega o tagata talavou o sisiva i pese malie a le Pasefika i Saute ma savavali atu i totonu o le malae taalo i Guam i le sauniga o le tatalaina o le Festival of Arts i le Aso Sa ua teʻa.

O se tasi o itulagi i luga o le paneta lanu moana o loʻo auai i le faʻaauau FESTPAC i Guam o le South Pacific Island vaega o Norfolk Islands. Latitude 29.03º saute ma longitude 167.95º sasaʻe. 2 1/2 itula lele mai Sini e maua ai e tagata asiasi se toʻafilemu filemu na fefiloi ma le ea subtropical i luga o se avanoa laitiiti o le 3455 hectares i sautesisifo Pasefika Ocean Norfolk Island!

Matamata i le Vitio eTN:

Norfolk Islands o se vaega o Ausetalia.

 

 

Fai mai le pulega o turisi i le lotoifale: O se aso malolo i Norfolk Island o le a faia oe 'le lalolagi o le lelei'! I le atoa aso 365 o le tausaga, e talia oe ma le tolu selau onosefulu tikeri o le maofa. Faatofu oe lava i se avanoa e aʻoaʻo ai ma mitiia vaega e fa o le talafaʻatasiga, auai i faʻapitoa i mea fai a le nuʻu, tuliloa se taʻaloga poʻo se fatufatuga faʻaalia, pe naʻo le tuʻuina atu i ou tuaoi

Dars-de-waye… Aua o le ala na sa na.

Talafaʻasolopito o Norfolk Island
Fa Tala Tasi le Motu

A o le i Faʻamutaina

O Norfolk Island na o mea na totoe o le tele o maugamu na gaosia e le malosi o le lava oso tolu miliona tausaga talu ai. I le afe tausaga na sosoʻo ai, o eleele mauʻeleʻeleʻele na fafagaina le malosi o le araucaria (paina), laau-ferns, alofilima ma ituaiga eseese o le malo ma laau afu na avea ma nofoaga e faʻatutuina mo le tele o ituaiga eseese o manulele laueleele ma tagata malaga mai sami.

Faʻafesoʻotaʻi muamua o tagata

E 800AD, Norfolk Island sa avea ma togavao mafiafia mo manufelelei, pili ma pu, faʻataʻamilomiloina e vai tele i le sami. O le tulaga sa iai i le va o Niu Kaletonia ma Niu Sila, e foliga mai o le nofoaga taofi lelei lea mo tagata folau folau o le sami, le Polenisia.

Suʻesuʻega mulimuli ane suʻesuʻega ua faamaonia lenei. O le Arte-fact sa carbon mai i se vaitaimi i le va o le 800 ma le 1400 TA, lea e ono faʻaalia ai le umi o le nofoia poʻo ni faʻatonuga. O toega o fale, ogaumu i fafo ma le fale na eliina i le fugalaau i tua atu o Emily Bay, o le aloalo matagofie i le itu i saute sisifo o le motu. O le Kermadec obsidian arte-reality o loʻo taua ai, o nisi o tagata na aumau na malaga mai ai, masalo na malaga atu i Niu Sila o se vaega o le galu mulimuli o le Polenisia.

Toeititi atoa le faselau tausaga talu ona latou leiloa leiloa, o tagata muamua o Peretania na nofoia na mafai lava ona vaʻaia faʻailo o le Polenisia galuega e ala i le iai o faʻi, ofe, lino ma le isumu Polenisia. Na latou faʻatauaina foʻi le matagofie o mea taua na tusia i le matafaga pe na eliina i le fanua.

O LE taunuʻu mai Peretania

Ina ua toe fetuʻunaʻi e James Cook lana vaʻaiga vaʻaia e taulaʻi i le Norfolk Island, i tua i le 1774, mata na mafai ona ia vaʻaia le faʻafefea ona ia toe suia le tala o lenei motu laʻititi? E mautinoa lava sa ia fuafuaina e faia lana faʻailoga i luga o le nofoaga ao ia fautuaina i le Admiralty ia faʻaaogaina o se punavai o pou, vaʻa ma folauga mo le faʻatupulaia o neivi a Peretania.

O lona iʻuga, o Kapeteni Arthur Phillip, o le taʻitaʻi o le Fleet Muamua e taunuʻu atu i New South Wales, na auina atu le pati e luasefulu-lua aliʻi ma tamaʻitaʻi i lalo o le taʻitaʻiga a le lutena o Phillip Gidley King e faʻamautu i Norfolk Island, e leʻi umi lava sa faatutu o latou faleie i Botany Bay. O le galuega a King o le tuʻuina atu lea o le toʻa sefulu ma le lima o pagota i lalo o lana pule e galulue tipiina ma oloina le Norfolk Island pine ma sauniuni le lino mo le faia o ie. Ae e leʻi taunuʻu mea e pei ona fuafuaina.

Na latou iloaina o paina masani, e ui e sili ona lelei mo ituaiga uma o faugafale, sa le talafeagai mo pou o vaatau; ma o le lino sa fai ma lilo i le au lalaga ie a Aialani.

E ui i lea, o le pulega faʻakolone na ola ma manuia. O lana matafaioi na liua e avea ma se tasi o le fafagaina o le faʻasalaga nofoia i Port Jackson, lea na mafai ona faia e ui lava i le vaʻaia o vaʻa, lāmala ma iniseti mala. Mulimuli ane, na avea ma tele faʻasalaga faʻamautuina i lana ia lava aia tatau, peitaʻi, i le mauaina o eleele lafulemu faʻataʻamilomilo le Nepean, Hunter ma Hawkesbury Rivers, New South Wales le toe manaʻomia e faʻalagolago i Norfolk Island fua ma o le faʻaiʻuga na tapunia i le 1814.

O LE TUPE I LE PASEFIKA

Norfolk Island na toe nofo toʻatasi, ae o lona talafatai togavao na soloia; ua pe na ona peʻa; ma o le taumalulu femalagaaiga o kesi lafoai e faʻavavau. O povi, 'oti ma puaʻa na tuʻua e tagata na āumau ai, na atili ai ona faʻatamaʻia latou aʻo sauni le taumafataga.

I le 1825, na toe lagonaina foi leo o tagata. O le taimi lea, na saisai filifiliina ai pagota ma puipuia malu. O i latou ia na sili ona leaga solitulafono ma toe soli tulafono mai falepuipui uma i New South Wales ma Van Diemen's Fanua, auina atu e puapuagatia mo a latou solitulafono i le sili atu le faʻamaonia faʻasalaga i le kolone. Na latou sauni e galulue toefausia auala, alalaupapa ma fale teu oloa faʻaleagaina ma tuʻulafoaʻi i le sefulu tausaga talu ai. O le matagofie Georgian fale o measina lisi Kingston o fua o latou backbreaking galuega. O faʻasalaga sa masani ma saua.

Tulaga i Norfolk Island i le taimi o lenei faʻasalaga faʻasalaga na avea ma matua le mafai ona tatalia sauaga ma le le faʻamaoni o lipoti na lafoina e le aufailotu popole ma ofisa o le malo na iʻu lava i le faʻatonuga e tapunia. E oʻo atu i le faaiuga o le 1855, ua aveʻesea uma le toʻatele o pagota ma ua toe tautau foʻi le iʻuga o le Norfolk Island.

SE FUAFUAGA FOU

I le 1790, a o tauivi Peretania muamua i Norfolk Island sa tauivi e ola, o tagata fouvale mai le Bounty sa fai lo latou fale i le Pitcairn Island. O le lima tausaga muamua sa saua a o latou tauina le latou taua ma alii ma tamaitai Polenisia sa latou o faatasi. Ae e oʻo atu i le 1800, ua aliaʻe ma manuia se sosaiete fou ma le faʻamaoni seʻia oʻo i le faitau aofaʻi o Pitcairn.

O nei tagata loloto lotu ma a latou lava gagana ma tulafono, aʻoga ma faiga malo, na nonofo i Norfolk Island i le 1856. O nisi aiga na matua lofituina i le maʻi mafaufau ma le le fiafia na latou toe foi ai i Pitcairn, ae o le toatele na tumau.

E oʻo mai i le 1900, o le pitcairners 'settlement na sili atu nai lo le talafeagai o le faaiuga a le Tupu Tamaitai Victoria e tuuina atu ia i latou se fale fou i Norfolk Island. O auala na ofo fua i luga o le rotational basis. O faʻatoʻaga, faʻatoʻaga ma fonotaga faʻaleaoaoga na faʻatuina; sa auai tamaiti uma i le aʻoga ma o le ekalesia na tumau pea le faʻaleagaga ma agafesootaʻi a le afioʻaga. Sa faigata le olaga, ae o tagata Norfolk Islanders sa galulue malosi ma fou; lo latou faʻatamaoaigaina aganuʻu faʻamaufaʻailogaina le laʻititi nuʻu.

O le tafolofesa o se punavai taua lea o tupe maua mo tagata o le Motu mai le 1856 agaʻi i luga, i le tele o auala e lagolagoina ai lo latou tamaoaiga ola. E tele fualaʻau faʻapisinisi na olaola i taimi eseese, e aofia ai: faʻi, fualaʻau, pi ma fatu o le kentia, ae o mea uma na faʻatatau i fesuiaiga o manaʻoga o maketi.

O le olaga o Norfolk na suia tumau i le 1942 ina ua fausia le airstrip fesoʻotaʻi e faʻafou ai vaalele i le taimi o le Pasefika faʻagaioiga o le Taua Lona II a le Lalolagi. Ina ua maeʻa le taua, na suia le malae vaʻalele i se malae vaʻalele faʻapisinisi lea na amataina le pisinisi fou o turisi.

E ui o le tele o tagata o loʻo galue pea i faʻatoʻaga ma galuega fagota, o le mafuaʻaga tele o galuega o turisi. Faleoloa, asiasiga, mataʻina, tusi faʻataʻitaʻi, tausamiga faʻafiafiaga, taʻaloga o tuuga taʻaloga, fale mautotogi ma faleʻaiga o loʻo taulaʻi uma lava i tagata asiasi e omai i Norfolk Island i le faitau afe o latou tausaga. I le fa o eseʻesega o tagata nofoia aofia ai le umi o le 1200 tausaga, Norfolk Island e tele tala matagofie e faʻamatalaina.

api
Norfolk Island o loʻo i ai le tele o ituaiga o turisi a le AAA Turisi, e amata mai i faletalimalo, potu mautotogi, o fale ia e i ai fale poʻo ni villas ma fale malolo. Nofoaga o Norfolk Island e amata mai i le 3 i le 5 fetu i vaega eseese. Vaʻai le 'Upega Tafaʻilagi ma Turisi Asosi (ATA)' upega tafaʻilagi.

ekalesia
E aofia ai Ekalesia a Egelani, Uniting, Community Church, Jehovah's saksi, Bahai, Katoliko ma le Aso Fitu Adventist. Valaʻau i totonu o le Tagata Asiasi Faʻamatalaga Center mo tautua taimi.

tau
Subtropical. Totonu timuga 1328mm ile tausaga. Matagofie aso taumafanafana mai 24 tikeri ae le sili atu 28.4 tikeri, po 19-21 tikeri. Idylic aso ogatotonu o le taumalulu, ma vevela mai le 12 i le po i le 19-21 tikeri i le ao.

Laei
Faʻamafanafana ma faʻasolo i le ao ma le po. E atamai le teu o se ofu mafanafana ma se peleue nylon mama, seevae malosi mo le savali ma se sulu mo tafaoga i le po. Manatua le pulou ma le sunscreen.

fesootaiga
O loʻo avanoa se tautua telefoni feaveaʻi pe a e faʻatau se sim card ile lotoifale E avanoa le fealofani o le lalolagi mo nisi o telefoni feaveaʻi. O loʻo avanoa pepa Wi-Fi i luga ole initaneti mo le faʻatau atu e faʻaaoga i nofoaga vevela i le atunuʻu. E 2 tamaʻi initaneti faleʻaiga o loʻo tu i le nofoaga autu o le Burnt Pine. O loʻo lolomiina le pepa a le atunuʻu i Aso Toʻonaʻi uma, Radio Norfolk (89.9fm) e mafai ona lagonaina i aso uma, ma e maua e le motu le TV TV a Ausetalia.

tupe 'eseʻese
Tupe faaaoga i luga o le motu o le Ausetalia tala. O le Commonwealth Bank ma Westpac e iai ona lala i Burnt Pine. O le Commonwealth Bank e iai lona ATM.

Vaaia
E faagaioia le Ea Niu Sila mai Sini i Aso Faraile uma ma Aso Gafua, Brisbane i Aso Toonai uma ma Aso Lua ma Aukilani i Aso Sa uma. O le Air Force a Ausetalia e faʻatino se vaalele tuusao mai Melepone i Aso Gafua uma.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

National Parks
Norfolk Island National Park o se nofoaga lelei e vaʻai ai i le motu uiga ese o laʻau ma manu vaʻaia, mo togavao, vaʻavaʻai manulele ma mo le mauaina o le tele matagofie vaaiga o Norfolk ma Phillip motu mai vaʻaiga eseese.
O le Norfolk Island o loʻo ia te ia se taua taua o meaola ona o ona laʻau ma manu vaʻaia na maua mai i le avanoa e faʻasalalau ai laʻau ma manu i luga ole mamao ese atu o le sami.
Tele o ituaiga ua tutupu mai i ni tulaga tulaga ese, pe faʻatumulia, faʻavae ona o le tuʻua ese mai isi faitau aofai ma i ai eseese fesuiaʻiga uunaiga.
O le Norfolk Island National Park o se vaega taua o le tagata asiasi asiasi, ma e ui o le puleaina o le paka e faʻamoemoe e maua ai le saogalemu ma le mafanafana mo tagata e maua ai le natura matagofie o le motu, o loʻo faʻaauau ai foi i le taua galuega o le toe faʻaleleia ma le toe faʻafouina o nofoaga, ecosystem ma ituaiga taʻitasi.

MT PITT
Mauga Pitt tu i le 320 Mita i luga atu o le sami. O le vaʻai atu i le tumutumu e mafai ona sao i ai le taʻavale e avatua ia te oe se 360 ​​° vaaiga o le motu atoa. O se nofoaga lelei e taofi ma fiafia ai i le vaʻaiga. O le ata o se mea e te manatuaina, i le itu i saute e mafai ona e vaʻaia ai fafo atu motu o Phillip ma Nepean. Faʻaaoga lelei le laulau o tafaoga i le pito i luga e vaʻai ai i le faʻasolosolo o le la ma le oso aʻe o le la. Mt Pitt o le amataga foʻi lea mo nisi o auala ofoofogia savali i le National Park.

Mt Pitt 360 ° vaʻai

MT Bates
O le pito sili ona maualuga o Norfolk Island i 321 mita i luga atu o le sami. O le Summit savali e savali laʻititi mai le Mt Pitt faʻasaga i Mt Bates.
O le Mauga o Bates ala savali o le pito i luga o le tumutumu i le va o Mauga Pitt ma Mauga Bates ma faaauau pea i le pito i lalo o Mauga Bates mai le mea sitepu laupapa taitai atu i le pito i luga. E tauia tagata asiasi ile Mauga o Pates i ni vaaiga ofoofogia i le itu i matu sisifo o le motu. O eli ma fausaga i le pito i luga o le Mauga o Bates o toega o le nofoaga taua a le Lalolagi II.

ISI PHILLIP
Naʻo le ono kilomita i le itu i saute o Norfolk o loʻo taoto ai Phillip Island. I le moli saʻo, e aliali mai le motu i ona lanu mataʻina; mauoa mūmū ma pulupulu, tamaʻi samasama maʻila ma maʻalulu e faʻapipiʻi pei o ni anuanua i vaʻaiga o ona foliga matagofie. O le motu e faigata ona oʻo i ai ma faigata pea ona aʻea, ae mo le fiaafe o manulele o le sami e masani ona asia, o le Phillip Island e leai se mea e tau o se oasis. O le motu e saoloto mai manu feʻai, ma o loʻo i ai fale o le tele o laʻititi ma laʻititi meaola, o ia mea uma o loʻo olaola i lalo o le puipuiga ma le faʻatautaiga o Parks Ausetalia.

NIT 2015 phillip 03

VAIGA VALE
Mai ituaiga iloga e pei o le lanumeamata kaka ma le lulu boobook, Norfolk Island o se nofoaga i se matagofie fefiloi o eleele, vai ma sami. O le tuʻu eseʻese o le motu o lona uiga o se maualuga tele o nei manulele e le maua i se isi mea i le lalolagi.
Faʻamolemole aua le fafagaina manulele. E maua e manufelelei vao a latou lava meaʻai masani pei o iniseti, laʻau ma tamaʻi meaola. O isi meaʻai e mafai ai ona mamaʻi.

NIT-2015-manulele-04
FAAMANATU KAPENETA KUKA

Ina ua taunuʻu Kapeteni James Cook i Norfolk i le 1774 sa na o le tasi le vaega na suʻesuʻeina i le talafatai i matu. O se maafaamanatu ia Kapeteni James Cook ma se vaaiga mataʻutia na fausia i lenei itu i matu o le talafatai na taunuu ai o ia ma ana ofisa - o le ae maua ai se vaaiga ofoofogia o le talafatai mai iinei. Avanoa i le vaʻai e ala i Duncombe Bay Road. O laulau e fai ai tafaoga, papakiu ma faleuila e maua i le lauulu mataʻina. E mafai ona faʻaalu le Bridle Track i lalo o le laufanua laʻau mai le maʻa faʻamanatu. O le Bridle Track e mulimuli i le talafatai ma ofaina manatu o le tele o motu, mulimuli ane fesoʻotaʻi ma le Red Stone Link Track lea e ave oe i le Bird Rock vaʻai. Ina ua taunuʻu Kapeteni James Cook i Norfolk i le 1774 sa na o le tasi le vaega na suʻesuʻeina i le talafatai i matu. O se maafaamanatu ia Kapeteni James Cook ma se vaaiga mataʻutia na fausia i lenei itu i matu o le talafatai na taunuu ai o ia ma ana ofisa - o le ae maua ai se vaaiga ofoofogia o le talafatai mai iinei. Avanoa i le vaʻai e ala i Duncombe Bay Road. O laulau pikiniki, papakiu ma faleuila e faʻaavanoaina i le laufanua matagofie.
O le Bridle Track e mafai ona maua i lalo o le laufanua laʻau mai le maafaamanatu. O le Bridle Track e mulimuli i le talafatai ma ofaina manatu o le tele o motu, mulimuli ane fesoʻotaʻi ma le Red Stone Link Track lea e ave oe i le Bird Rock vaʻai.
Ina ua taunuʻu Kapeteni James Cook i Norfolk i le 1774 sa na o le tasi le vaega na suʻesuʻeina i le talafatai i matu. O se maafaamanatu ia Kapeteni James Cook ma se vaaiga mataʻutia na fausia i lenei itu i matu o le talafatai na taunuu ai o ia ma ana ofisa - o le ae maua ai se vaaiga ofoofogia o le talafatai mai iinei. Avanoa i le vaʻai e ala i Duncombe Bay Road. O laulau pikiniki, papakiu ma faleuila e faʻaavanoaina i le laufanua matagofie.

O le Bridle Track e mafai ona maua i lalo o le laufanua laʻau mai le maafaamanatu. O le Bridle Track e mulimuli i le talafatai ma ofaina manatu o le tele o motu, mulimuli ane fesoʻotaʻi ma le Red Stone Link Track lea e ave oe i le Bird Rock vaʻai.

- Vaʻai atili i le: http://www.parksaustralia.gov.au/norfolk/pe People-place/cook.html#sthash.nXpFMf6R.dpuf
Ina ua taunuʻu Kapeteni James Cook i Norfolk i le 1774 sa na o le tasi le vaega na suʻesuʻeina i le talafatai i matu. O se maafaamanatu ia Kapeteni James Cook ma se vaaiga mataʻutia na fausia i lenei itu i matu o le talafatai na taunuu ai o ia ma ana ofisa - o le ae maua ai se vaaiga ofoofogia o le talafatai mai iinei. Avanoa i le vaʻai e ala i Duncombe Bay Road. O laulau pikiniki, papakiu ma faleuila e faʻaavanoaina i le laufanua matagofie.

O le Bridle Track e mafai ona maua i lalo o le laufanua laʻau mai le maafaamanatu. O le Bridle Track e mulimuli i le talafatai ma ofaina manatu o le tele o motu, mulimuli ane fesoʻotaʻi ma le Red Stone Link Track lea e ave oe i le Bird Rock vaʻai.

- Vaʻai atili i le: http://www.parksaustralia.gov.au/norfolk/pe People-place/cook.html#sthash.nXpFMf6R.dpuf
Kapeteni Cook vaʻai

SAVALI SAVI
O auala savali o Norfolk Island National Park o se auala sili lea e fai ai faamalositino ma vaʻai ai i le laufanua o Norfolk. O ala savali e taʻitaʻia ai oe i totonu o togavao lauolaola ma tu o Norfolk Island pine, e tau atu i vaaiga ofoofogia o le motu ma le vasa lata ane. Tele o meaola faʻatau ma lamatiaga o loʻo mafai ona vaʻaia e i latou e faʻalilolilo ona pupula ma mata pupula. Atonu e te vaʻai foʻi i le sega lanu meamata seasea. O ala e faʻailoga lelei i faʻailoga ma maua ai le aofaʻi o togi ma uumi e fetaui ma tulaga faʻamalositino uma.

Kapeteni auala kuka

Togalaau BOTANICAL
O le ofoofogia o savaliga i totonu o le Botanic Garden e maua ai se avanoa ofoofogia e iloa ai le eseese o fugalaʻau i Norfolk Island. Faʻatulagaina i le tele o tulaga faʻamalositino tulaga, o loʻo i ai se savali e ofi uma tagata. O le Discovery Center o loʻo tu foʻi i totonu o faʻatoʻaga Botanical. O loʻo iai le potu faʻatau e maua ai se vaʻaiga matagofie i Mt Pitt.

Togalaau faʻatoʻaga

NOFOAGA
O le Lord Howe Island skink Oligosoma lichenigera ma le Lord Howe Island gecko Christinus guentheri e mafua mai i Norfolk ma Lord Howe Island vaega. Talu ai ona o le vao e manu feʻai, e le oi ai i Norfolk Island ae e mafai ona maua uma i le motu o Phillip.

Iniseti
O le numera o endemates invertebrates tupu e aofia ai le tasi ituaiga o Collembola, 30 moths, 11 booklice, 65 beetles ma le tasi faapitoa faagaeetia centipede lea tupu aʻe i le 150 mm umi ma 17 mm lautele. O le centipede Cormocephalus coynei na faamaumauina i Phillip Island e King i le 1792, ae e leʻi faamatalaina mai talu ai nei. E faʻatapulaʻaina ia Phillip ma Nepean Islands.

Talatuu a le Lalolagi
O le Kingston ma Arthurs Vale Histories Area (KAVHA), i Norfolk Island, e taua tele i le atunuʻu o se faʻasalaga faʻamaonia i le vaitaimi o femalagaaiga i sasaʻe o Ausetalia i le va o le 1788-1855. E taua foi talu ai na o le pau le nofoaga i Ausetalia e faʻaalia ai faʻamaoniga o le amataga o le Polenisia, ma le nofoaga na toe faʻamautu ai le aiga o Pitcairn Island o le au faʻatau ia Bounty i le 1856. O Norfolk Island Kingston ma Arthur's Vale Historic Area (KAVHA) o se tasi o le 11 'upega tafaʻilagi o loʻo fausia ai Ausetalia Faʻasalaga Nofoaga tusia i luga o le Lalolagi Tofi lisi i le 2010.

Kingston Panorama K.
Ausetalia Convict Sites

O le meatotino aofia ai le filifiliga o sefulu ma le tasi nofoaga faʻasalaga, faʻatasi ai ma le afe ma afe na faʻatuina e le Malo o Peretania i luga o Ausetalia eleele i le 18th ma le 19 seneturi. O loʻo salalau solo nofoaga i Ausetalia, mai Fremantle i Sisifo o Ausetalia e oʻo atu i Kingston ma Arthur's Vale i Norfolk Island i sasaʻe; ma mai eria e lata i Sini i New South Wales i le itu i matu, i nofoaga o loʻo i Tasmania i saute. E tusa ma le 166,000 tamaloloa, fafine ma tamaiti na lafo i Ausetalia i le 80 tausaga i le va o le 1787 ma le 1868, na faasalaina e le faamasinoga a Peretania i femalagaiga i nofoaga o pagota. O nei 'upega tafaʻilagi sa i ai se mafuaʻaga faʻapitoa, i tuutuuga uma o faʻasalaga falepuipui ma o le toe faʻaleleia e ala i le faʻamalosia o tagata faigaluega e fesoasoani fausiaina le kolone. O loʻo iai i Nofoaga Faʻasalalau a Ausetalia ni faʻataʻitaʻiga sili ona lelei o femalagaaʻiga tele ma le faʻalauteleina o pulega malosi a Europa e ala i le auai ma le aufaigaluega a tagata solitulafono.

NIT Kingston2 ata5SM
KAVHA RESENTCH CENTER

O le KAVHA Suʻesuʻega ma Faʻamatalaga Nofoaga o loʻo tu i se tasi o uluaʻi, matagofie toe faʻaleleia fale Georgia i Nu.9 Tulaga Laina, luga o le matagofie Kingston matafaga. E tu i tafatafa o le No 10 Quality Row fale mataaga.

Tatalaina itula: Aso Gafua - Aso Faraile, 10.00 i le taeao i le 4.00 i le afiafi pe i le tofiga i le 23009

O le KAVHA Suʻesuʻega ma Faʻamatalaga Nofoaga e tatala mo tagata uma ma le fiafia i le Lalolagi Tofi lisiina Kingston ma Arthur's Vale 'upega tafaʻilagi, ona tagata ma ona fale mai le tuanaʻi i le taimi nei. Punaoa o loʻo avanoa mo tagata asiasi uma pe o ni polofesa pe naʻo le fiailoa, ma aofia ai, tele faʻamaumauga o faʻasalaga mai le 1788 i le1856, lipoti, faʻafanua ma api talaʻaga mai le fa vaitaimi o Kingston nofoia. O se potu faitau ma le matou tusi faitau faʻalelei tusi, se potu maimoa lelei mo le Our Heritage DVD, polosiua ma fautuaga e fesoasoani i le mauaina o le sili ona aoga o se asiasiga i Kingston.

Nofoaga autu mo suʻesuʻega

Falemataaga o NORFOLK ISLAND

O le Norfolk Island Museum faʻaali atu ia te oe Norfolk tala ofoofogia ma tele-faʻaputuga tala. Lauiloa i le felanulanuaʻi o lona talaʻaga, o le motu na muai nofoia i le 1788 ma mulimuli ane avea ma taʻusalaina seoli. Talu mai le 1856 ua avea ma fale o suli o le Bounty mutineers.

O loʻo tu i le tele o measina fale i Kingston, e fa fale mataaga, fale mataaga ma fanuatanu tafafao, ma tala faʻasolopito "Tofotofoga o le 15"

O fale mataaga e fa o:

Faleoloa o PIER - Fale o le Pitcairn / Norfolk tala, aofia ai ma mea taua mai le Bounty, Pitcairn Island ma Norfolk Island talu mai 1856.

Faleoloa uafu

SIRIUS MUSEUM- Fale taua a le atunuʻu taua mai i le Fuʻa a le Fleet Muamua.

Sirius i totonu2

Faleoloa o le Komisariari - O toega o mea mai le Measina a le Lalolagi o loʻo lisiina atu i le vaega o le KAVHA, o loʻo faʻailoa mai ai le faʻamautuina o matou nofoaga faʻasalaga e lua.

faleoloa img2

NO.10 FUA FUA FUA Fale - O se Georgian House fausia mo le Foreman o Galuega ma toe faʻaleleia i le 1844.

O Le Faʻataʻitaʻiga o le 15 taalo
O oe o se molimau na vaʻaia i le potu faʻamasino tala faʻapea se sefululima tagata mataʻina tagata laa i luga o le tulaga e faʻaalia Norfolk felanulanuaʻi ma taimi vevesi taimi ua tuanaʻi.

O le mau ai latou na suesueina le tala o Norfolk Island - asiasiga Polenisia, mauaina Europa, moliaga o moliaga ma le taunuu mai o Pitcairn Islanders. O lenei taʻaloga alualu i luma ua alualu i luma mo le sili atu i le sefulu tausaga i le sili atu i le 35,000 tagata asiasi. Ina ua maeʻa le faʻaaliga fiafia i se sherry ma se talanoaga ma le au faʻatino.

Afea: Aso Lulu uma i le 4.45pm
Faʻataʻitaʻiga o le 15 au

O Norfolk Island Museums o loʻo ofaina foi se Museum PASS, faʻailoga faʻatasi ma tafaoga ma se taʻiala ma Faʻamasinoga tuʻugamau. Mo nisi faʻamatalaga siaki le Norfolk Island Museums website.