COVID-19 Coronavirus: Le Ala a le Natura mo le Feʻau i Tagata?

I aso nei, ua mafai ai e tagata le alualu i luma o tekonolosi ma faʻasaienisi e faʻateʻa faʻamaʻi, fesoasoani i le faʻateleina o le ola, faʻaititia le oge ma le mativa tele, toe fesuiaʻi felauaiga ma fesoʻotaʻiga, suʻesuʻe isi lalolagi i le atulaulau, ma avea lenei augatupulaga le sili ona manuia tasi i le talaʻaga. Ae o le a le tau i le natura ma le siosiomaga? Ua lava le natura o le faʻaleagaina tagata mafua ai lenei paneta? Is Covid-19 natura o le fafagu i luga tagata?

O le Faʻalavelave

O le faʻamaʻi ua vave ona tatalaina i luma o tatou mata foliga mai o se mea mai se science fiction tifaga, toetoe lava aumaia lemu le lalolagi atoa i lalo i ona tulivae. O le paʻu o loʻo afaina ai itu uma o tatou siʻitia - agafesoʻotaʻi, tamaoaiga, ma tupe, ma o loʻo talepeina le tele o ie o le olaga lava ia, o loʻo matua faʻataʻamilomilo solo i le kelope. E leai seisi e faʻasaoina - mauoa ma mativa, atiaʻe ma lalo atinaʻe.

Malo i le lalolagi atoa tauivi i le taumafai e maua i le faʻafitauli ma le faʻafitauli ma ua lafo uma "mamafa fana" o latou tekonolosi malosi e "tau" lenei laʻititi microscopic fili.

Ioe, e iʻu lava ina tatou manumalo. O a tatou "supa" tekonolosi o le a maua se tui e "faʻapalepaleina" le siama ma faʻamautuina le faʻamaʻi, ma tuua ai le vevesi tele i itu uma o tatou olaga lautele-tamaoaiga. O le siama lava ia o le a "uma le ausa," afaina ma totolia, ma o le a sosolo i tua i se tulimanu, suia, ma toe foi atonu e toe fasi foi tatou.

Vagana ua tatou usitaia uma lenei fafagu i luga mea moni o mea a tatou tekonolosi, atinaʻe, ma ituaiga olaga ua faia i le lalolagi o tatou ola ai.

Atinaʻe faʻatekinolosi ma faʻasaienisi

Ile sefulu tausaga ua tuanaʻi, na matou vaʻaia ai le faʻatekinolosi ma le faʻasaienisi atinaʻe i se tulaga le mafaatusalia. Na matou lafoina suʻesuʻega i nofoaga tuʻu mamao o le atulaulau, faʻapipiʻiina o manu, fausiaina o ni pepe ua afuafua ma ni robots e pei o ni olaga o loʻo tali atu i lagona, fausiaina atoatoa-galulue bionic lala, toe fesuiaʻi faiga felauaiga, taumafai e suia suiga o le tau, ma isi, ma isi. lisi e alu pea.

Ma ioe, o nei mea uma ua mafua ai ona alualu i luma alualu i luma i le soifua maloloina, aʻoaʻoga, ma felauaiga ua avea ai le tulaga lelei o le olaga sili sili atu mo i tatou uma. E leai se fesili e uiga i lena.

I se tulaga lautele, o le alualu i luma na aumaia ai le le mafaatusalia manuia, ae i le taimi lava e tasi, ua faʻafaigofie ai foi ona faia mea leaga. Ae i le va o ituaiga e lua o taunuʻuga - maua i le soifua manuia ma gaioiga i tulaga faʻaleagaina - o mea aoga na tele na manumalo.

O lona iʻuga, o tagata ua faʻaaogaina nei le tele o le paoa i mea uma… pe manatu i ai. Masalo ua tatou oʻo i le tulaga pe a tatou oʻo mai ia i tatou lava e le mafaatoʻilaloina, ma atonu e mafai ona tatou taʻalo i le Atua i le taimi nei.

Ae o le a le tau? O le polofesa o Oxford, Nick Bostrom, o le Faʻatonu o le Future of Humanity Institute, i se pepa galue fou, "Le Vulnerable World Hypothesis, "Finau e faapea o nisi tekinolosi alualu i luma ua avea taugofie ma faigofie e opogi e mafai ai mulimuli ane latou faʻaleagaina ma, o le mea lea, matua faigata lava ona faʻatonutonu.

A tatou fausiaina se fou tekonolosi, tatou masani ona faia i le le malamalama o ona uma itu aʻafiaga. Tatou muamua iloiloina pe aoga, ma tatou aʻoaʻo mulimuli ane, o nisi taimi e sili atu mulimuli ane, o a isi aʻafiaga na i ai. CFCs, mo se faʻataʻitaʻiga, faia taugofie pusaaisa, o se tala sili ona lelei mo tagata faʻatau - seʻi vagana ua matou faʻalogo o le fafaguina ma iloaina CFCs ua faʻaleagaina le osone layer ma le lalolagi lautele tuʻufaʻatasi e faʻasaina CFC faʻaaoga.

Faʻaleagaina o le siosiomaga

O le aafiaga o le anthropogenic o lo tatou televave atinae ua mafua i luga o le siosiomaga aofia ai suiga i siosiomaga biophysical ma meaola faanatura, meaola eseese, ma punaoa faanatura.

• suiga o le lalolagi - I le 2050, sami o loʻo valoʻia mai le siʻitia i le va o le tasi ma le 2.3 futua liusuavai aisa (o vaega tetele o Initia, Bangladesh, Thailand, Netherlands, Maldives, ma isi. o le a lolovaia, aafia ai 200 miliona tagata pe sili atu)
• faʻaleagaina o le siʻosiʻomaga, aofia ai ma le vaomatua - I le va o le 1990 ma le 2016, o le lalolagi leai se 502,000 sikuea maila (1.3 miliona sikuea kilomita) o vaomatua, e tusa ai ma le World Bank - o se eria tele atu i Saute Aferika. (Talu mai le amataga o le tataina e tagata o le vaomatua, o le 46 pasene o laʻau na tatuu i lalo, e tusa ai ma le 2015 suʻesuʻega i le tusi talaaga "Natura.")
• tele faʻaleagaina ma meaola eseese - Ua fuafuaina e saienitisi tusa o le 55,000- 73,000 ituaiga o meaola ua mou atu i tausaga uma (lea e tusa ma le 150-200 ituaiga o laʻau, iniseti, manulele, ma mamele ua faaumatia i itula 24 uma. Lenei e toeititi lava 1,000 taimi o le "natura" poʻo le "talaʻaga" fua faatatau ma e sili atu nai lo soo se mea na tupu i le lalolagi talu mai le leai o le tainasoa toeititi 65 miliona tausaga talu ai.)
• faʻaaogaina - Na foafoaina tagata 41 piliona tone o otaota maloʻa i le 2017 - (tutusa ma 50,000 averesi-tele folau vaʻa)
• filogia - O le gaosiga o palasitika faʻaletausaga i le lalolagi mo le 2017 e 348 miliona metric tone (tutusa i le 600,000 Airbus 380s)
• Tagata faʻatau - E oʻo atu i le 2030, ua fuafua e oʻo atu i le 5 piliona tagata. (I le 2019, o le numera o tagata e faʻaaogaina telefoni feaveaʻi na oʻo i le 4.68 piliona)

… Ma e alu pea le lisi.

O le a le mea o fai e le natura i nei mea uma?

O lenei pa'ū mai le tele atinaʻe le siakiina ma alualu i luma faasaienisi ua afaina ai luga o lenei paneta o tatou.

Ae ioe, o le natura e matua malosi ma mafai gafatia. E mafai ona mitiia se aofaʻiga tele o le sauaina.

O le UN's Environment Chief, Inger Andersen, na ia saunoa: "E tele naua omiga i le taimi e tasi i luga oa tatou faiga masani ma e i ai se mea e tatau ona foai. Tatou te fesoʻotaʻi vavalalata ma le natura, pe tatou te mananaʻo iai pe leai. Afai tatou te le tausia faalelei le natura, e le mafai ona tatou tausia i tatou lava. Ma aʻo tatou agaʻi atu i le faitau aofaʻi o tagata e 10 piliona tagata i luga o lenei paneta, e tatau ona tatou o atu i lenei lumanaʻi faʻaauupegaina ma le natura o lo tatou malosiaga paʻaga. "

Ma, o le a le mea e foliga mai o tupu? O ala mai le natura mai lona moe ma matauina?

O faʻamaʻi pipisi o tagata ua faʻatupulaia, ma i tausaga ua tuanaʻi, na faʻatamaia ai le tagata e le Ebola, o le bird flu, Middle East respiratory syndrome (MERS), Rift Valley fever, faʻafuaseʻi ai le respiratory respiratory syndrome (SARS), West Nile siama, ma o le siama o le ZIKA.

Ma o lenei COVID-19 o loʻo aumaia le lalolagi atoa, e aofia uma ai le "super mana" io latou tulivae. E leʻi iai lava se taimi muamua na matou feagai ai ma se mala faʻapitoa i le lalolagi atoa. Ua tapunia pisinisi, ua paʻu tau maketi, ua paʻu lalo le faiga o le heath, ma ua i ai le tamaoaiga o le tamaoaiga ma agafesootai i le lalolagi atoa. E leai se malo e faasaoina - i matu ma saute, atiaʻe ma atiaʻe, mauoa pe mativa tutusa.

… Ma e toetoe lava a leai so tatou malosi.

O a 'aʻafiaga' i luga o le siosiomaga?

Talu ai ma le lalolagi atoa toetoe lava "tapunia" i nai vaiaso ua tuanaʻi i tikeri eseese, e i ai ni ofoofogia suiga o loʻo faia i le paneta Lalolagi pe a tatou faʻalogo i le fafaguina.

Faʻaititia i Co2 Emissions

Sa tatalaina e Saina le tusa ma le 800 miliona tone o le CO2 (MtCO2) ia Ianuari / Fepuari 2019. Faʻatamaia e le siama nei fale eletise, alamanuia ma felauaiga, ua lipotia mai e oo atu i le 600 miliona tone i le vaitaimi lava e tasi, o lona uiga o le siama. ono mafai ona tipiina le lalolagi emissions e tusa ma le 25% i le taimi nei. (E tusa ai ma le faigata faʻatatau na faia e le saienitisi o Stanford University Marshall Burke, o le faʻaititia o le faʻaleagaina o le ea atonu na fesoasoani e faʻasaoina le ola o le 77,000 tagata i Saina i lalo o le 5 tausaga ma luga o le 70.

I Italia, talu mai le atunuʻu na lokaina ia Mati 9, NO2 tulaga i Milan ma isi vaega o matu o Italia ua paʻu i le tusa o le 40%.

Faaleleia atili o le Ea Tulaga

O le tulaga lelei o le ea poʻo le fua (AQI) i le tele o taulaga tetele aemaise lava i Asia (e aofia ai Colombo) sa matua leaga lava le lelei o le tuai. Ona o le siama o le siama, o nei tulaga ua vaaia ua paʻu maualalo tele. O le filogia o le ea i Hong Kong o se faafitauli ogaoga. O vaʻaiga vaʻaia sa i lalo ifo o le 8 kilomita mo le 30 pasene o le tausaga ma le tulaga lelei o le ea na faʻavasegaina o le "maloloina." O mataupu o le fomaʻi ma siama o le ponaivi na fefefe i tausaga talu ai ona o le faʻaititia o le lelei o le ea.

Peitaʻi, i le maeʻa ai o le siama na mafua ai le tapunia, o le ea faʻaleagaina ua faʻaalia taua tele.

Le itiiti le filogia

O le faʻatapulaʻaina o gaioiga a tagata ona o le lokaina o siama i le tele o atunuʻu ua faʻaititia ai foʻi le faʻamaʻimauga ma mafua ai tulaga faʻaleagaina. Venice, "O le Aai o Kanala," o se nofoaga tafafao maimoa sili ona mataituina, na mafua ai le maualuga o le filogia o ona vai e le tele o vaa, na mafua ai le vai na papaʻe ma palapala. I aso nei e aunoa ma turisi feoaʻiga, o alavai o Venice ua atili manino.

O lenei o le "Ala mai-luga valaau?"

O ala mai le natura i lona moe loloto ma faʻapea, "Ua lava lea?" O loʻo faʻaali mai e ia ia tatou e mafai ona ia tatalaina malosiaga mamana e faʻamamafa tagata ma faʻamalolo o ia lava?

O aʻu e le o se myopic rabid siʻosiʻomaga. Ou te fia mafaufau o aʻu o se tagata tomai i le siosiomaga. E matua manino lava o nei tulaga maualalo o le taimi nei o tagata le toʻaga e le mafai ona lagolagoina mo se taimi umi. Alamanuia ma tamaoaiga gaioiga e tatau ona toe amata ma toe amata i se vave e mafai ai. O le lalolagi e tatau ona toe amata ana gaioiga ma atinaʻe e tatau ona toe amata. Ma e le maalofia, o le filogia, faʻamamaina, ma otaota o le a amata foi ona faʻateleina.

O le taua mataupu iinei o le nofo i tua ma ave faʻasoa. O loʻo ou fautuaina pea le tumau gaioiga faʻaaoga (SCP) i le atinaʻe o turisi na ou galue ai mo le lata i le 30 tausaga (o nisi taimi e faʻalogo taliga).

O le manatu atoa o le lalolagi ua leiloa le vaʻai i le faʻavae faʻavae o le tumau. Gafataulimaina o le paleni i le va o atinaʻe, siʻosiʻomaga, ma le afioʻaga o loʻo tatou nonofo ai. E le lagolagoina foi le atinaʻe i tau uma, le amanaʻiaina o nuu ma le siosiomaga… o le mea e faanoanoa ai, o le lalolagi ma Sri Lanka e foliga mai ua matuaʻi fia faia lava.

Ma atonu o lenei faʻalavelave o loʻo faʻaalia mai ia tatou pe faʻapefea ona tatou faʻasaʻoina i tatou lava. E manaʻomia e sui o tatou olaga ma faʻaititia le faʻaaogaina o mea totino ma toe foʻi i faʻavae taua. Ua faʻaalia mai e le Lalolagi ia tatou faʻataʻitaʻiga i luga atu na maua ai le taimi ma le tausiga e mafai ona toe faʻamaloloina ai ia lava.

O le COVID-19 faʻafitauli e ono maua ai se avanoa mo suiga, ae fai mai Prof. Andrew Cunningham o le Zoological Society of London: "Sa ou manatu o le a suia mea ina ua maeʻa le SARS, o se tele fafagu - o le sili tamaoaiga aʻafiaga o soʻo se faʻamaʻi alualu i luma i lena aso. Sa fetagisi uma tagata i ai. Ae na alu lava ona o matou auala faʻatonutonu. Ona iai lea o le mapuea tele, ma ua toe foʻi i pisinisi e pei ona masani ai. E le mafai ona tatou toe o i pisinisi e pei ona masani ai. "

Peter Gleick, o le saienitisi tau ma faʻavaeina le Pacific Institute i Berkeley, Kalefonia, lapatai, "Ae mo le siosiomaga penefiti tatou vaʻaia mai le faifai malie o le aso-i lea aso olaga ma gaioiga faʻagaioiga, i tulaga o le faʻaleleia atili o le ea lelei ma isi penefiti, o se faʻailoga lelei o tatou siʻosiʻomaga o loʻo olaola…

“Ae manaia pe a fai e mafai ona faʻaleleia le tatou siosiomaga e aunoa ma le tau faʻaletonu o le tatou tamaoaiga.”

O le fesili miliona-tala ua tatou sauni e sui?

Ou te faamoemoe ma tatalo o tina natura ua na o le aumaia ia i matou o se lapataiga lapataiga ma matou te leʻi feita ia te ia i talaatu o le tulaga o le le toe foi.

“O aʻu o le natura, o le a ou alu pea. Ua ou sauni e agaʻi i luma. O 'e?" - mai le Natura Tautala