Aferika i Saute: COVID-19 aafiaga tau tamaoaiga i turisi nofoaga apitaga

le Covid-19 faʻamaʻi ma le lokaina o atunuʻu ua matuaʻi aʻafia lava le Aferika i Saute faigamalaga fale mautotogi pisinisi. O se faʻaiʻuga tuʻusaʻo, tele pisinisi laiti faʻaleagaina e faigata tautupe ua faʻamalosia nei e saili se ituaiga o fesoasoani tau tupe. NO le suʻesuʻega lautele o fale mautotogi sa faʻatautaia, e faʻamautinoa ai pe faʻafefea ona aʻafia le faʻatinoga o mea tau tupe ma le aufaigaluega i lenei faʻamaʻi. O le suʻesuʻega na suʻesuʻe ai pe fia o nei pisinisi na apalai ma mauaina fesoasoani tautupe mai le faletupe poʻo fesoasoani tupe, ma le faʻafefea ona vaʻaia e tagata e ana pisinisi le lumanaʻi o pisinisi tafafao i la latou itumalo. E 4,488 saofaga na mauaina mai pisinisi e ana fale mautotogi i lenei suʻesuʻega o loʻo fai ma sui o le 7,262 fale mautotogi i totonu o le atunuʻu, ma avea ai lenei suʻesuʻega o se tasi o suʻesuʻega sili ona tele o lona ituaiga.

Suʻesuʻeina o mea ua faaleagaina: Faʻafefea e le COVID-19 ona aumaia le atinaʻe o femalagaiga a Aferika i Saute i se nofoaga malepe.

28% o 'auʻaunaga a Aferika i Saute e ono le feola mai le faʻalavelave COVID-19. O le faamai o le COVID-19 na matua aafia ai le itu tau femalagaiga a Aferika i Saute, ma tuua ai le le mautinoa, faigata tautupe ma, i le tele o tulaga, faaleagaina o le tamaoaiga i lona amataga.

Iʻuga faʻaalia ai o le 56,5% tele o pisinisi ua tele aʻafia ma o nai isi masina o le a avea ma se tauiviga. 27,6% na faʻaalia ai e ono le mafai ona ola le latou pisinisi, e 3,9% na fai mai o le latou pisinisi e le mafai ona sao mai le faʻamaʻi. Limpopo (37,5%), North West (37,8%), Mpumalanga (33,5%) ma le Northern Cape (34,2%) na lipotia mai se maualuga maualuga avanoa o pisinisi le manuia. Faʻatasi ai ma Limpopo ma Mpumalanga lautele ua manatu o ia o itumalo ma sili ona maua i le lotoifale ma faʻavaomalo vaʻavaʻai i ai taʻaloga avanoa, o nei ono ono le manuia pisinisi ono i ai se taimi umi aafiaga tele i Saute Aferika i Saute o turisi tamaoaiga, ma iloga taua puʻupuʻu faigata faigata ua uma ona mafai ona vaʻaia i nei iʻuga.

I se faatusatusaga 82,6% o i latou na tetee na lipotia mai o latou pisinisi na mautu i luma o le COVID-19, lea e 49,8% na faaalia ai tupe maua tumau pe a faatusatusa i le tausaga talu ai ma le 32,8% na faailoa mai o latou pisinisi na ola manuia.
Ina ia mafai ona faʻamalamalamaina le loloto o le aʻafiaga o le COVID-19 i le lumanaʻi o pisinisi femalagaaʻi i le taimi nei, na talosagaina ai e ana e faʻailoa mai a latou nofoaga e faʻamuta ai le totogiina o tusi mo le lumanaʻi o Iuni / Iulai, Setema ma le Kerisimasi. vaitau O faʻamatalaga o loʻo sosoʻo mai na faʻamamaina na faamauina i le 82% mo le vaitau o Iuni / Iulai, 61% mo Setema ma 30% mo le vaitau o le Kerisimasi i le atunuʻu atoa. O nei fuainumera o loʻo faʻaalia mai ai se aafiaga vave i tupe maua, faatasi ai ma se aafiaga maoaʻe o loʻo valoʻia mai lava mo le kuata lona tolu o tupe. O numera o loʻo iai nei mo Tesema o loʻo faʻaalia ai le gafatia o lenei aafiaga ile kuata lona fa.

O se tasi na tetee mai ia Robertson i le Western Cape na taua e faapea, o lona atugaluga autu, peitai, e sili atu le loloto lona aa nai lo le maoaʻe o le faaleaogaina fua faatatau. “O le mataupu ua i ai nei e le faatatau ile numera o faaleaogaina mo masina a sau. E tusa a ma le le lava o tusi fou e o mai guests mai malo mai fafo e leai se mea ona e leai se manatu e faʻatatau i le taimi e aveʻesea ai le faʻasa. "

O leisi itu tetee mai ia Clarens i le Free State o loo faamamafa atili mai ai faapea o le faaleaogaina o fua faatatau e na o sina mea itiiti lava e atagia ai le tamaoaiga moni aafiaga o le faamaʻi ma le lokaina na aumaia. “E leʻi i ai ni faalēaoga na faia ia Iuni - Setema talu ai e matua leai lava ni fesili talu mai le faalauiloaina o le lokaina. [sic] ”

Ona o le maoaʻe o le aafiaga COVID-19 na maua i tupe maua, na fesiligia ai foi tagata e ona pe na latou faia ni totogi faaititia po o ni lafoaia o se taunuuga tuusao o le faamai. 78,1% o pisinisi femalagaaʻi femalagaaʻi na lipotia le faʻatulagaina o nisi o tuʻutuʻuga totogi totogi o se faʻaiʻuga tuʻusaʻo o le COVID-19, lea e 24,7% na lipotia ai le faʻaititia o totogi le tumau ma 31,8% na lipotia le latou aufaigaluega atoa i le le tumau totogi.
Naʻo le 21,9% o i latou na tali mai na lipotia mai e leʻi aafia le latou aufaigaluega ile faʻamaʻi lenei.

O iʻuga na faʻaalia atili ai, i le 77,6%, na lipotia mai ai e sui o faletalimalo le maualuga o le paʻu o totogi, ma e 70,1%, na lipotia mai e le ofisa o le fale, le latalata i le sekone lona lua. O loʻo lipotia mai e le faʻamatalaga o le toʻatele o pisinisi femalagaaʻi i le atunuʻu, e tatau ona faʻaititia totogi o totogi.

E faʻatusatusa i le 56,5% o tali na faʻatinoina le faʻaititia o totogi le tumau, o le 62% o i latou na tali mai, latou te leʻi faʻamutaina le aufaigaluega talu ai o le COVID-19. E ui lava i lafoga tumau na faʻailoa mai i le toʻaititi, 20,7% o pisinisi na fai mai na latou faʻamutaina tumau nisi o tagata faigaluega o se faʻaiʻuga tuʻusaʻo o le COVID-19, ae o le 9,3% e tatau ona faia ni faʻamamafaʻaga taua ma 8% ua maeʻa uma a latou galuega. tagata faigaluega. Na lipotia mai e le au tali a KwaZulu-Natal le aofaʻi tele o numera taua i le 24,3%, ma ua faʻaalia ai le maualuga o le aofai o tagata lautele i le itumalo, ma le pito laititi o tagata e nonofo i Matu o loʻo lipotia mai le 17,9% o taua.

Ile suʻesuʻega o mea na faaleagaina na tuua e le COVID-19, o le suesuega na aliali mai o loo manino mai ai le taua o ni taimi puʻupuʻu o le itu tau tupe mo pisinisi femalagaaʻi, ma mafua ai le faaleagaina o tupe maua e uiga i tupe maua a pisinisi ma aafiaga tau le tamaoaiga ma le tamaoaiga o Aferika i Saute. tagata faigaluega turisi.

O nei iʻuga, e ui i lea, aua le fuafuaina le tutusa leiloa paʻu taimi umi sili atu nai lo le kuata kuata lona fa. E ui lava o le le mautonu e foliga mai o le pau lea o le mautinoa mo le lumanaʻi lata mai, o le toʻatele o tagata na faʻailoa mai latou te talitonu o le a vaʻaia tulaga masani o turisi i le vaitau o le Kerisimasi o lenei tausaga, faʻaalia ai se vaʻaiga lelei i le lumanaʻi o turisi e ui lava i o tatou faigata nei.

Sailia se sulufaʻiga: Faʻafefea ona faia e le pisinisi femalagaaʻiga femalagaaʻi auala i faigata tautupe

57% o tagata e ana fale mautotogi ua faʻamalosia e saili fesoasoani tau tupe ona o le COVID-19 lokaina. E tusa ai ma se tasi o suʻesuʻega tele a le atunuʻu o lona ituaiga, o le toʻatele o tagata e ana fale mautotogi e leai lava seisi filifiliga nai lo le talosaga mo fesoasoani tautupe mai faletupe poʻo fesoasoani fesoasoani e puipuia ai le faʻaletonu o pisinisi, ma le vaʻaia lelei o fua o faʻamanuiaga i le va o itumalo. e sau i le faʻaogaina o se fesoasoani tau tupe mai le COVID-19 lagolago tupe.

Nofoaga e anaina fale fai mai o le tele o laʻasaga na faia e faʻaititia ai le COVID-19 siama fua faatatau na i ai se aafiaga tele i le lotoifale femalagaaiga alalafaga pisinisi, mafua ai i le tele o gaioiga i lenei pisinisi taofiaina seia mataala Level 1 o le lokaina o le atunuu O le suʻesuʻega na faia e fua ai le faʻamaoniga a le au e ana pisinisi faʻatonuga a le malo ma fesoasoani a le malo i pisinisi laiti, faʻapea foi ma le mautinoa pe fia o nei pisinisi na apalai ma mauaina fesoasoani faʻaletupe mai faletupe poʻo fesoasoani fesoasoani.

Ina ua fesiligia e uiga i talosaga fesoasoani tau tupe mai faletupe, e 34,8% le aofaʻi o i latou na faʻailoa mai na latou faia nei tusi talosaga. O le tele o tusi apalai na faia i North West ma KwaZulu-Natal, faʻatasi ai ma le 44% o i latou na tali mai i itumalo uma e lua ua faʻailoa mai ua latou apalai. O le tau maualalo o le talosaga na maitauina i le Western Cape, ma le 26,6% o i latou na tali mai o loʻo lipotia tusi talosaga. Ina ua oʻo mai i le manuia o nei tusi talosaga, o le maualuga na faamauina i le Free State, ma le 30% o tali na faʻailoa mai le manuia ma a latou tusi talosaga. O le fua maualalo maualalo na faamauina i Limpopo i le 14%. O le aofaʻi atoa o le talosaga mo le manuia o le 24% na faamauina.

O se vaʻaiga tele vaʻaia i le va o itumalo ma maualuga ma maualalo tulaga faʻamanuiaina i talosaga mo fesoasoani tau tupe mai COVID-19 lagolago tupe na faʻamauina. Ina ua fesiligia pe na latou apalai mo se fesoasoani tautupe mai nei tupe, o le aofaʻi o le 50,1% o i latou na faʻailoa mai na latou talosaga, faʻatasi ai ma le KwaZulu-Natal o loo tali mai o loʻo lipotia le tele o faʻaputugatupe mo le faʻatupeina o fesoasoani i le 64,4%. O iʻuga na faʻaalia atili ai na lipotia mai e le au tetee a Limpopo le sili ona manuia mo fesoasoani fesoasoani i le 34,1%, e ui lava o le itumalo sili ona le manuia i le mauaina o le faletupe. E fitu itumalo na lipotia le tulaga manuia i lalo ole 10%, ma le Cape i Sasaʻe na ausia le maualalo o le tulaga manuia i le 6,9%. Faʻatasi ai ma le 14,1% o tagata talosaga na mauaina le manuia ma a latou tusi apalai i le atunuʻu atoa, o loʻo vaaia le va tele i le va o itumalo e maualuluga ma maualalo totogi.

Ina ua fesiligia pe na ioeina e le itu teteʻe le faiga a le malo i le lokaina, o le aofaʻi o le 40,9% o tagata na faʻailoa mai latou te le o malilie i nei faiga, ma le 28,3% o loʻo atagia mai ai latou te le malie i nei faiga ma 12,6% e matua le ioeina. . E 37,4% le aofaʻi o le au tali ane na faʻailoa mai latou te malilie i nei faiga, ae 21,7% na tumau i le solitu ile mataupu. Maitauina, o le maualuga faʻamaoniaina fua faʻatatau o galuega na faʻamauina i Western Cape, lea o loʻo taofia ai foʻi le numera maualuga pe faʻamaonia COVID-19 mataupu. Itumalo na lipotia le maualuga o le le taliaina o gaioiga a le malo o le Northern Cape i le 52,7%, Limpopo i le 48,8%, Mpumalanga i le 46,6% ma North West i le 45,6%. O nei itumalo e fa foi lipotia nisi o le maualalo numera o faamautinoa COVID-19 mataupu i Aferika i Saute.

Na fesiligia mulimuli ane le itu teteʻe, pe o le a so latou lagona e uiga i taumafaiga a le malo i le fesoasoani atu i pisinisi laiti i le taimi o le COVID-19, lea na faʻailoa mai ai e 79,2% o le au tali, e leʻi lava mea na faia e le malo e fesoasoani ai i pisinisi laiti, ma le 29,9% e faʻaalia ai e le o faʻamalieina ma 49,3% ua matua le fiafia lava i taumafaiga a le malo. O le fuainumera maualuga na le taliaina e le au tali na faamauina i Limpopo i le 88,7%. Na lipotia mai e KwaZulu-Natal le toʻatele o tagata e leʻi faʻamalieina i le 39,7%.

Ile taimi o lenei suʻesuʻega, na tuʻuina iai le avanoa i tagata na tuʻuina mai e faʻaopopo ai a latou tali i a latou tali. Na matauina e le toʻatele o tagata na tali mai, o le faʻamanuiaina mo le fesoasoani tautupe, sa avea ma luʻitau. Na taua e se tasi o ana pisinisi mai Tzaneen i Limpopo le tele o faitioga e faatatau i lenei mataupu: "Na matou apalai mo le UIF mo a matou tagata faigaluega. O lena na faʻaleaogaina matou mai isi tupe. Matou te le mananaʻo e nono tupe mai se faʻaputugatupe e tatau ona toe totogi mulimuli ane aua o lea ua tatou toe amata uma i tua ina ua maeʻa le faʻalavelave e aunoa ma le lafo mai o se backup. Matou te manatu ua le ausia e le matou ofisa o turisi le 100%, faatasi ai ma le faʻamatalaga e uiga i le tulaga o le BEE i totonu o tupe a le Turisi. Matou te ono talisapaia foʻi le tele o taʻiala i lenei taimi e faʻatatau i le auala e tatau ona faʻatautaia ai pisinisi i lenei taimi. [sic] ”

O leisi pule mai Pinelands i Cape Town o loʻo faʻamamafaina pea lenei faigata: "O se mea faʻalavelave ia matou e le mafai ona matou tapaina mai le Faʻalapotopotoga o Fesoasoani mo Tagata Tafafao ona o le BBEEE. O loʻo tatou puapuagatia uma lava. [sic] ”. O se pule mai Knysna i le Western Cape na taua foi lona le mafai ona apalai mai tupe fesoasoani ona o tulaga o le BEE: “Ua le mafai ona ou talosaga mo se mapusaga ona o le BEE. O loʻu fale talimalo e 100% laʻu penisiona. O lea ua leai laʻu tupe maua mo le lumanaʻi. [sic] ”.

O faʻaiuga o suʻesuʻega ua manino mai ai o le atinaʻe o turisi na matua afaina lava i le taimi o le COVID-19. Tele pisinisi femalagaaʻi femalagaaʻi ua tuʻua ia latou lava masini e ala i le le mafai ona manuia faʻatauina fesoasoani tau tupe e ave ai i latou i le mea e mautinoa o le sili ona luitauina taimi na feagai ai la tatou pisinisi i le talaʻaga talu ai nei. E ui o le tele o nei faʻavae ono mafai pe o le afā, o le tele o pisinisi laiti ono le ola e aunoa ma nisi fesoasoani tautupe.

Vaʻavaʻai atu i le lumanaʻi: O tagata e ana pisinisi e mafaufau loloto i pisinisi femalagaaʻi femalagaaʻi i tua atu o le COVID-19

O le toʻatele o tagata e ana fale mautotogi e talitonu o le turisi o le a toe foʻi i tulaga masani aʻo leʻi oʻo mai le vaitau o le Kerisimasi 2020. O lenei fuainumera faʻatusalia na faʻaalia mai se tasi o suʻesuʻega tele a le atunuʻu o lona ituaiga, o loʻo atagia mai ai se ata mautinoa e uiga i le lumanaʻi o femalagaiga i le lotolotoi o le COVID-19 faʻamaʻi.

Faatasi ai ma le faamai o le COVID-19 na lafoina atu ni galu tetele i le itu tau turisi i Aferika i Saute ma o atu ai i se tafaoga, o le toatele o tagata e ana fale mautotogi o loo tuufesili po o le a le mea o le a tupu i lenei pisinisi pe a uma lenei faamaʻi.

E ui o loʻo tumau pea le maualalo o tusi o mea e nonofo ai i le taimi o le lokaina o le atunuʻu, ae na fesiligia tagata na fesiligia, pe a latou manatu o turisi i le latou itulagi o le a toe foʻi i tulaga masani. O se vaega toʻatele o tagata e ana pisinisi, 55,2%, faʻamoemoe pisinisi e toe foi i le masani i le po o luma Kirisimasi vaitau 2020, ae o le vaega totoe e sili atu le leai o se faamoemoe. A tatau ona fua mai le tulaga masani i le vaitau o le Kirisimasi, e ono mafai ona faʻasaoina se vaega o totoe ole tausaga faʻaletupe.

I le 68,9%, na faamauina ai e le Limpopo le numera sili ona maualuga o tagata tali mai e faailoa ai le faamoemoe o tulaga masani a o lei oo i le vaitau o le Kerisimasi a le 2020, ae o le Free State, Eastern Cape, Mpumalanga ma North West na lipotia uma e ova atu ma le 60% le faamoemoe o tulaga masani i totonu o lenei taimi. . O lenei faʻamaumauga faʻaalia ai o loʻo tumau pea se vaʻaiga lelei mo le kalena 2020 tausaga e ui lava i faigata ogaoga.

Ina ua fesiligia e uiga i le latou vaʻaiga i le lumanaʻi o turisi i lo latou itulagi taimi ua maeʻa le faʻamaʻi, o le tele o tagata e ana pisinisi tali atu a le o le mautinoa pe le mautinoa vaʻaiga i le lumanaʻi o le alamanuia, ma naʻo 9,4% faʻailoa mai latou te matua leai se mafaufau ma 3,7% lipotia ogaoga le talitonu. 43,4% na faʻaalia le le mautinoa e uiga i le lumanaʻi, ae 30,7% na fai mai na latou matua mautinoa ma 12,8% sili ona mautinoa. Faatasi ai ma nei taunuʻuga faʻaalia ai le tele o le talitonu o le a lelei i le 43,5%, faʻatasi ma le tele o tagata e ana pisinisi vaʻaia tulaga masani o le resitalaina i po o luma Kirisimasi, e mafai ona faʻamaeʻaina le tele o numera o tagata e ana pisinisi talitonu o le COVID-19 faʻamaʻi o le a maulalo ma o le femalagaaʻiga mea e nonofo ai pisinisi o le a sefeina.

E ui i le tele o pisinisi pisinisi faʻailoa mai se lelei vaʻaiga i le lumanaʻi, o loʻo iai pea le numera tele o tagata e ona le mautinoa e uiga i le lumanaʻi o femalagaaʻiga i la latou itulagi. Na taʻua e se tasi e ana mai Jeffreys Bay i le itu i Sasaʻe, "i le taimi nei ua ou lagona e pei ua ou i ai i limbo ma o le lumanai e le mautinoa." O leisi pule i Modimolle i Limpopo na ia taʻua e faapea o le le mautinoa i le atinaʻe o turisi e mafua ai lava le leai o ni tusi fou. "O se taunuuga o le le mautonu i le turisi pisinisi ou te leʻi maua ni tusi fou mo Iuni / Iulai po o Setema ia Tesema. E masani lava i le taimi nei ua maeʻa aʻu tusi. [sic] ”

O lenei suʻesuʻega ua faʻaalia ai o le tele o aʻafiaga o le faʻamaʻi COVID-19 ua mafua ai ona femalagaaʻi tagata e ana fale femalagaaʻi ma tagata femalagaaʻi i le le mautinoa e uiga i le lumanaʻi o femalagaiga. O le le lava o tusi ulufale o loʻo faʻailoa mai ai le le lava o le faʻamautinoaina o oe ma tagata femalagaaʻi, ma ua atili ai ona le mautinoa tupe i nei pisinisi.

#fausia paopao