O osofaʻiga a le tarako Komodo, ua fefefe ai nuu o Indonesia

KOMODO ISLAND, Indonesia - O Komodo tarako e iai ona nifo e pei o ni nifo maona oona e mafai ona fasiotia ai se tagata i totonu o itula mai le u. Ae o tagata nuu na nonofo mo augatupulaga i tafatafa o le pili sili ona tele i le lalolagi e lei fefefe - seia oo ina amata ona osofaia e tarako.

O tala na salalau vave ile salalau o motu vevela i sautesasaʻe o Initonesia, na o le pau lava le nofoaga o meaola taufaamataʻu e mafai lava ona maua i le vao: Lua tagata na fasiotia talu mai le 2007 - o se tamaititi ma se faifaiva - ma isi na manua tigaina ina ua molia. le faʻaalia.

E seasea lava maua ni osofaʻiga a le tarako Komodo, o taʻua e le au atamamai. Ae o le fefe o loo taamilo i totonu o fagotaga nuu, faatasi ai ma fesili i le auala sili e ola ai ma tarako i le lumanaʻi.

O Main, o se tagata e vaʻai paka i le paka e 46 tausaga le matua, sa fai ana galuega pepa ina ua alu ifo le tarako i luga o faasitepu o lona fale laupapa i Komodo National Park ma alu atu mo ona tapuvae o tautau i lalo o le kesi. Ina ua taumafai le leoleo e tatala le auvae a le manu feʻai, sa loka ona nifo i lona lima.

"Na ou manatu o le a ou le ola… Na ou faʻaaluina le afa o loʻu olaga e galulue ai ma Komodos ma ou te leʻi vaʻai lava i se mea faʻapena," o le tala lea a Main, aʻo tusi atu i ona gagase, suʻiina i suʻi e 55 ma fula lava tolu masina mulimuli ane. “O le mea e laki ai, na faʻalogo aʻu uo i laʻu ee, ma ave aʻu i le falemaʻi i le taimi saʻo.”

O Komodos, e taʻutaʻua i faleoloa i le Iunaite Setete e oʻo atu i Europa, e 10 futu (3 mita) le umi ae 150 pauna (70 kilokalama). O le toeititi 2,500 o totoe i le vao e mafai ona maua i totonu o le 700-sikuea-maila (1,810-sikuea-kilomita) Komodo National Park, tele lava i ona lua sili tele motu, Komodo ma Rinca. O pili i luga o tuaoi o Padar na tafiesea i le 1980s ina ua fasiotia e le au tulimanu a latou manu autu, o tia.

E ui lava e le faʻatulafonoina le gaoi, o le tele o le paka - ma le utiuti o leoleo - e tau le mafai ai ona faʻataʻamilo, na taʻua e Heru Rudiharto, o se tagata poto i meaola ma meaola o meaola. Fai mai le nuʻu o tarako o loʻo fia 'aʻai ma faʻasauā i tagata ona o a latou meaʻai o loʻo gaoia, e ui lava o taʻitaʻi ofisa e vave ona le malilie.

Fai mai Rudiharto, o lapisi tetele na masani ona mataʻutia. E ui ina mafai ona feololo mai, e toʻotoʻo i lalo o laʻau ma vaʻai atu i le sami mai le oneone papaʻe, e vave, malosi ma leaga.

O nei manu e talitonu na o mai i se pili tele atu i le motu tele o Indonesia Java po o Ausetalia pe tusa o le 30,000 tausaga talu ai. E oʻo i le saoasaoa e oʻo atu i le 18 maila (toeititi 30 kilomita) i le itula, o latou vae e faʻataʻamilomilo solo i latou tauʻau maualalo sikuea e pei o tagata fasi fuamoa.

Pe a latou puʻeina a latou manu, latou faia se feʻavea o le puaa e faʻasaʻoloto ai le ona, e tusa ai ma se suʻesuʻega fou i lenei masina i le tusi faʻamaumauga o le National Academy o le Saienisi. O tusitala, o e na faʻaaogaina ni vailaʻau na vaʻaia faʻamalosi mai le tarako na maʻimau i le Singapore Zoo, na latou faʻateʻaina le talitonuga e faʻapea o le manufasi e feoti mai le toto oona na mafua mai i siama oona i le gutu o le pili.

“O nifo uumi, maamaai o auupega autu ia. Latou te aumaia ia manuʻa loloto, loloto, ”o le tala lea a Bryan Fry o le Iunivesite o Melepone. "Ae o le oona e faʻatumau ai lava le toto ma atili ai ona faʻaititia le toto, ma atili ai ona faʻaletonu le manu."

E toʻafa tagata na feoti i le 35 tausaga talu ai (2009, 2007, 2000 ma le 1974) ma a itiiti mai e toavalu manuʻa i le sili atu i le sefulu tausaga. Ae fai mai le au ofisa o le paka, o nei fuainumera e le soona fefefe ona o le tumau o turisi ma tagata e toʻa 4,000 o loʻo nonofo ma latou.

"Soo se taimi lava e i ai se osofaʻiga, e matuaʻi tosina mai lava i ai," o le tala lea a Rudiharto. "Ae e mafua ona o lenei pili e matuaʻi lava, tuai, ma e le mafai ona maua i se isi mea ae iinei."

Tusa lava, o osofaʻiga talu ai nei sa le mafai ona oʻo mai i se taimi sili atu ona leaga.

O loʻo taumafai malosi le malo e faʻatosina le paka i luga o se lisi fou o Fitu Faʻailoga o le Natura - e umi na fana, ae o se taumafaiga ina ia faʻalauiloaina le iloa. O maʻa malo o le paka ma savannahs o loʻo i ai manu felelei, ma puaʻa vao, ma tamaʻi solofanua vao, ma aʻau o loʻo lata mai ma faga o loʻo uafu ai le sili atu ma le sefulu o ituaiga o tafola, lumanaʻi ma laumei.

O Claudio Ciofi, o le e faigaluega i le Department of Animal Biology and Genetics i le Iunivesite o Florence i Italia, fai mai afai e fiaaai komodo, latou te ono tosina atu i nuu i le manogi o iʻa mago ma kuka, ma "feiloaiga mafai ona sili atu ona masani ai. ”

Na moomoo tagata o le nuu latou te iloa le tali.

Na latou taʻua na latou nonofo filemu pea ma Komodos. O se tala lauiloa masani e taʻu ai le tamaloa na faaipoipo muamua i se tarako “purinisese”. O le la masaga, o se tama tama, Gerong, ma le pili fafine, Orah, na vavae ese i le taimi na fanau ai.

Ina ua matua Gerong, fai mai le tala, na feiloaʻi o ia ma se manu feʻai i le togavao. Ae o le a sauni e sifi, na sau lona tina, ma faailoa atu ia te ia o le toalua o le uso ma le tuafafine.

“Faʻafefea e nei tarako ona faʻaoso ita?” O Hajj Amin, 51, na toso lemu ese mai lana ulaula tapaʻa, a o isi aliʻi nuʻu na potopoto i lalo o le fale laupapa i luga o pou na lue le ulu. O ni tarako na faʻatalataʻi latalata ane, na tosoina e le manogi o iʻa o faʻamago i luga o fala ofe i lalo o le susulu o le la. Sa savavali solo foʻi le anoanoaʻi o 'oti ma moa.

"Latou te le masani ona osofaʻia matou pe a matou savavali na o matou i le togavao, pe osofaʻia le ma fanau," Fai mai Amin. "Matou te matua popole lava e uiga i lenei."

O tarako e 'ai le 80 pasene o latou mamafa ona o lea e leai ni meaʻai mo ni nai vaiaso. Amin ma isi fai mai o tarako o loʻo fia 'aʻai vaega ona o le 1994 faiga faʻasaina e faʻasaina tagata nuʻu mai le fafagaina o latou.

"Sa masani ona matou avatua ia i latou ponaivi ma paʻu o aila," o le tala lea a le faifaiva.

Talu ai nei na sailia ai e le nuʻu le faʻatagaga e fafaga ai puaʻa vao i Komodos i le tele o taimi i le tausaga, peitaʻi o taʻua e ofisa o le paka, e le tupu.

"Afai tatou te tuu tagata e fafaga i latou, o le a latou na o le paie ma leiloa a latou tomai e tuli," fai mai Jeri Imansyah, isi reptile tagata poto. “I se aso, o le a fasiotia ai i latou. ”

O le osofaiga na muai mataala ai tagata o le nuu na aliali mai i le lua tausaga talu ai, ina ua fasi faamoʻamoʻa Mansyur e 8 tausaga le matua a o susu i le vao i tua atu o lona fale laupapa.

Talu mai lena taimi na fesiligia ai e tagata se pa sima e 6 futu-le-maualuga (2-mita) e fausia faataamilo i o latou nuu, ae o lena manatu, ua teena foi. O le faaulu o le paka, Tamen Sitorus, na faapea mai: “O se talosaga ese. E le mafai ona e fauina se pa faʻapena i totonu o le paka a le atunuʻu! ”

Ua faia e tagata nofoia se papupuni vave mai laʻau ma lala lala, ae ua latou faitio e faigofie tele ona solia e manu.

“Ua matou fefefe nei,” o le tala lea a Riswan e 11 tausaga le matua, e manatua ai le ala na feʻei ai tamaiti aʻoga i le taimi na latou vaaia ai se tasi o pili i le eleele pefua i tua o le latou aʻoga. “Sa matou manatu o le a ulufale i totonu o le matou potu aʻoga. Mulimuli ane sa mafai ona matou tuliina i luga o le maupuepue e ala i le togiina o maʻa ma alaga 'Hoohh Hoohh.' ”

I le na o le lua masina talu ai, na fasiotia ai le faifaiva e 31 tausaga le matua o Muhamad Anwar, ina ua ia laa i se pili i le mutia aʻo agaʻi atu i le fanua e piki fualaʻau mai le suka.

E oʻo lava i tagata paka o loʻo popole.

Ua mavae atu aso o feoaʻi ma pili, tuʻi o latou siʻusiʻu, fusi o latou papatua ma tamoʻe i o latou luma, faʻafoliga o loʻo tuliina i latou, fai mai Muhamad Saleh, o le na galue ma manu talu mai 1987.

"Leai se isi mea," o lana tala lea, o amoina se 6-futu-umi (2-mita) fasi laau i soo se mea e alu i ai mo le puipuiga. Ona ia toe taʻua ai lea o le laina lauiloa a le tusisolo lauiloa a Indonesia, na ia taʻua ai: "Ou te fia ola mo le afe tausaga."