Mata Galapagos avea ma Pasefika Ibiza?

O loʻo tauina se gaioiga mataʻutia i tua e puipuia ai le Galapagos - le nofoaga lauiloa o manu feʻai i le lalolagi - ua faaleagaina e atinae. Faletalimalo, Disko, ma nuu fou ua tutupu mai i luga o le tele o atumotu, ma o le faitau aofai ua faaluaina i le 10 tausaga. O le vao tumaoti a Darwin ua avea nei ma nofoaga tumau mo le 30,000 tagata, faʻatasi ai ma le 173,000 tagata asiasi i tausaga taʻitasi.

E ui o le 97 pasene o atumotu fausiaina o se atunuʻu paka lea e faasaina atinae, taulaga i fafo atu o le paka ua faʻasolosolo. Ua avea i latou ma Meka mo talavou Ecuadoreans taunuu mai le atunuʻu i luga o taugofie pepa pasese. O le latou manaʻoga mo discos ma matafaga e mafai ona liliu vaega o atumotu i le Ibiza o le itu i sasaʻe o le Pasefika. O motu, 600 maila mai le laueleele tele, o loʻo tauivi ma le tele o faʻafitauli tetele i le taimi e tasi. O loʻo iai le faʻapotopotoga o tagata asiasi, na faʻafuaina talu mai le 1990 ma sili atu nai lo le faʻaluaina talu mai le 2005. O loʻo iai le faʻaleagaina o le siosiomaga faʻapea foi ma le faʻalauiloaina o meaola ma manu feʻai pei o 'oti, isumu, maile ma povi.

O suʻesuʻega a le Charles Darwin Foundation, o se faʻalapotopotoga suʻesuʻe e faʻavae i luga o Santa Cruz, o le sili ona faitau aofai o atumotu, o loʻo fautua mai ai le 60 pasene o le 168 ituaiga o laʻau ua faʻamataʻu. O 'oti fasimoli na avea ma sili tiga le ulu, faʻalauiloa mai ituaiga o laʻau (748) nei sili atu nai lo i latou e fananau mai (tusa 500). E ova atu ma le 500 iniseti e le o ni tagatanuu ua faalauiloa mai, e tele lava ina le fuafuaina. Tasi, o le lele parasite, o loo osofaʻia le lauiloa Darwin's fininc, e tusa ai ma le UK-faʻavae Galapagos Conservation Trust.

O nisi ituaiga o osofaʻiga o loʻo aumaia i luga o vaʻa turisi ma vaʻa uta o loʻo aveina atu taumafa ma suauʻu i le faitau aofai o tagata. I se lipoti talu ai nei i luga o Galapagos e vaega faasao, ua taua ai e faapea, o nei vaa e seasea togafitia vai ua lafoa i le sami. O le masina lenei na faailoa mai ai e le tusi saienisi o le Global Change Biology e faapea, mai le 43 o loo taufaamataʻu i le sami o le sami o Galapagos, e tasi mai le lima, ua uma ona leai.

Ae sili i na mea uma, o loʻo tauivi motu e faʻafetauia ma le lolomiga o tagata mai le atunuʻu tele o loʻo vaʻaia meatotino a le Pasefika a latou atunuʻu o se lotoa fou. Lenei, e mafai ona latou mauaina ni galuega e faigata ona maua i Ecuador ma e tosina ai totogi maualuga atu nai lo le fale. Tagata faigaluega, mo se faʻataʻitaʻiga, mauaina le $ 1,200 (£ 750) i le masina i luga o Galapagos, ae naʻo le $ 500 i Ekuatoa. E oʻo atu i le amataga o le 1970, o tagata nonofo i le aofaʻi e 4,000. Talu mai lena taimi, ua siitia le faitau aofai o tagata sili atu ma le fitu taimi, e ui o Ecuador talu ai nei na "toe faafoi" atu tagata 1,000 i le laueleele autu.

Nuu laiti ua atiaʻe e avea o ni taulaga tetele. Toetoe lava 20,000 tagata nonofo i Puerto Ayora i Santa Cruz. Lenei, e maua e tagata asiasi le tele o faleʻaiga, faleoloa, faʻamau ma fale kalapu - o le toʻatele oi latou i le auala o Charles Darwin. Faletalimalo ma fale talimalo e tele foi.

O motu nonofo ua uma ona oi i lalo o se tauivi atinae tetele lea e aofia ai 29 aʻoga ma tolu malae vaʻalele. O vaalele faapisinisi i Galapagos na siitia e le 193 pasene i le va o le 2001 ma le 2006. O le aofai o taavale i Santa Cruz lava na siitia mai le 28 i le 1980 i le 1,276 i le 2006. O le Charles Darwin Foundation na fuafuaina e faapea, e 9,000 manufasi na fasiotia i luga o le alatele tele i tausaga uma. i le va o le 2004 ma le 2006.

O nei omiga e leʻi matauina. I le 2007, Unesco, le faʻalapotopotoga a Malo Aufaatasi o loʻo faʻatonutonu nofoaga o measina a le lalolagi, na tuʻu ai atumotu i lana lisi lamatia, faʻamamafaina le tulaga faigata. I le Galapagos Day ia Setema o le tausaga nei, na lapatai mai ai Sir David Attenborough ua latou i ai i se tumutumuga mataʻupu: "Ona o aʻafiaga o le faʻauilavea o tagata, o le tele o ituaiga ua lamatia nei i le faʻaumatia." Fai mai a ia, a aunoa ma le vave gaioi o lenei "oa taua o le a leiloa e faavavau."

Ae, i lalo o le malo fou a Ekuatoa, o Galapagos o loʻo tauivi ma le faʻaleagaina. I Quito, le laumua o Ecuadorean, o loo taumafai ai Peresitene Rafael Correa e faia se mea e uiga i le taufaamataʻu i atumotu. "O le mea muamua lava na ou faia ina ua ou tulai mai i le tofi ia Ianuari 2007 o le tuu o se tauvaga faasaina o tagata eo mai e nonofo i le Galapagos," o lana tala lea i le Independent i le Aso Sa talu ai nei.

Mr Correa manaʻo e faia se moni o le puipuiga na tuuina atu i le atumotu ma lona ofoofogia flora ma manu ina ua faalauiloa o se atunuu paka i le 50 tausaga talu ai. Fai mai a ia, ua ia mitamita i le mea moni na ia tuleia i le muamua tulafono faavae i le lalolagi e tuu le lalolagi faalenatura i le tulaga maualuga. O lana tusitusiga muamua o loʻo folafolaina: "Natura poʻo Pachamama, le mea na amata ai le olaga, ei ai le aia tatau e i ai, mulimuli ma toefaʻaleleia ana ola taʻamilosaga, o ona fausaga, galuega ma faʻagaioiga o le evolusione." O se polokalame malosi na soloia ai le 64,000 'oti lafumanu, asini, ma puaa mai le Isabela Island, e tusa ai ma le Galapagos Conservation Trust. Nisi taufaamataʻu faʻanatura ituaiga ua amata ona toe faʻaleleia.

E tusa ai ma atumotu tetele e 20, o loʻo taumafai le Ecuadoreans e taofiofia le filogia i lalo o le puleaga ma tipi i lalo suauu na aumai e maua ai le tele o le malosi ma le feoaʻi i luga o atumotu. "O loʻo ou naunau lava e faʻalauiloa le gaosiaina o le eletise i Galapagos e ala i le matagi," o le tala lea a Marcela Aguinaga, Ecuador's environment minister. “Ae le faigofie le folau. E tatau ona e taumafai e taofi manulele lele i totonu o vanes o matagi afi. Ma e leʻo se galuega faigofie lena. ”

I se tulaga, o turisi e faʻatonutonuina e le taugata o le o atu i atumotu ma ola ai iina, faʻatasi ai ma le lafoga $ 110 e totogi i turisi mai fafo. Ua talosagaina e Unesco Ecuador e faʻafetaui i lalo ni mea fou e nonofo ai i taulaga o atumotu. Faletalimalo ma fale nofotumau fale, e ui i lea, teteʻe faʻatapulaʻaina tagata asiasi numera.

O le faʻaeteetega tele o loʻo faʻamalieina i luga o laumei tetele o latou atigi atigi atigi na faʻamanatu atu ai i tagata Sipaniolo o nofoa solofanua (galapagos) o loʻo ofuina e ato lapisi. I se tasi o gaioiga sili ona maitauina a le paneta i fafo atu o Las Vegas, e lua laumei lapoʻa, e leʻi faʻaigoaina o Tamaʻitaʻi 106 ma le 107, na toe faʻaalu fuamoa i le tausaga talu ai, ono ma le lima faʻatulagaina, na vaʻaia e le aufaigaluega a le Giant Tortoise Reproductive and Nurture Center i Santa. Cruz. O le ola o se tasi ituaiga ituaiga.

Fafine 106 na avea ma soa a Solitario Jorge (Lonely George) mo le 16 tausaga. E fa o ana fuamoa na teuina ile 29.5C e faʻamalosiau ai, pe a faʻamamaina, le tulaʻi mai o tamaʻitaʻi: o le isi lua na faʻatautaia ile 28C male faʻamoemoe o latou o tama. Tamaʻitaʻi 107 sa i ai sana vavalalata vavalalata ma Solitario Jorge. E leai se tasi o le 11 na faʻamaonia na faʻamaʻaina.

Solitario Jorge e manatu o le toe tagata o lana laina, Geochelone abingdoni. I le va o le 60 ma le 90 tausaga le matua, ma o lea la e i ai pea i le taimi o le olaga, e manino lava lona taofia mana fanafanau. Faamoemoe puna e faavavau o lona gafa o le a pasi luga o lata mai.

I isi vaega o Ecuador galuega faʻaleleia ua tuai tuai. I le amataga o pulega a le militeri na faʻatagaina ai kamupani suauʻu a Amerika ona faʻaleaga vaega o le vaomatua Amazonian ma a latou viliina. O le taimi nei o loʻo unaʻia e le Peresetene Correa le manatu o le faʻatamaia o atunuʻu atiaʻe e tauia Ecuador mo le leiloa o tupe maua - fai mai € $ 350ma tausaga - pe a fai o loʻo taofia lana suauʻu le lelei i le eleele. Siamani e foliga mai e fiafia i sea ituaiga siosiomaga. Peitai, e tusa ai ma le lalolagi atoa, o le faaiuga a Mr Correa o le Galapagos o le a faamasinoina ai o ia.