'Ua tumu uma solaaga'

EASTER ISLAND, Chile - O le laueleele e pito mamao ese ma tagata, o le Pasefika i Saute o papa o le maugamu o loʻo tuʻua e tagata o le "Te Pito O Te Henua," poʻo le "Navel of the World."

Ae o le Eseta Island o se manava o loʻo feagai ma le faʻatupulaia o turisi - ma e popole nisi o le osofaʻiga a tagata mai fafo e ono afaina ai lava mea latou te oʻo mai, o maʻa tetele na faʻaigoa ia Moais.

“O le tele o turisi, sili atu le leaga. O le tele o tagata asiasi, sili atu le leiloa, "o le tala lea a Susana Nahoe, o se tagata suʻesuʻe o mea anamua o se fesoʻotaʻiga i le va o Chile's National Tourism Service ma le sosaiete faʻasaienisi a le motu aʻo leʻi tuʻua le pou i le lua tausaga talu ai, ma taʻua ai "eseesega i tulaga taua."

"O lea ua tatou i ai i le taimi nei, a le o le puipuia o mea ua ia tatou pe ua leiloa," o lana tala lea.

Moais (faʻaigoaina Moe-Eyes) ua feagai ma le tele o fili masani. O le la, faaseʻe, matagi ma le susū o loʻo 'aʻai a latou foliga vaaia. Toatele na aafia i mumu, limu ma limulimu. O le tafia o le eleele ua soloia ese ai le Ahus, o sauniga masani o le palapala ma maʻa na latou nonofo ai, ma o loʻo faifai malie foi ona fai mai o pito o le motu.

Fai mai Nahoe, o le toatele o turisi e faaeteete ia aua neʻi afaina ai Moais, ae o isi e le iloa le savavali pe aʻe ia latou, ma atili ai ona leaga le natura. O isi na latou faʻaleaga ma le loto i ai, e aofia ai ma se turisi Finelani na faʻasalaina i le US $ 17,000 ina ua uma ona latou toʻesea le taliga mai le faatagata ia Mati.

Ole mea e mafai ona fai e puipuia lelei ai Moais e faigata ona tali. Ae o lea, o le tele o mea e uiga i lenei nofoaga e tulaʻi mai ai ni fesili taufaasese. Aisea na fau ai ulu? Na faʻapefea ona latou faʻaaogaina i le motu atoa? O le a le mea na tupu i o latou mata? Ma o le a le mala faʻafuaseʻi faʻafuaseʻi tagata, mafua ai tagata e faʻafuaseʻi ona taofi le faia o le Moai ma faʻatamaia mea na latou maeʻa?

Sa taunuu tagata nofoia mai le Marquesas Islands i le itu i matu i le va o le 400 ma le 600. Na olaola le sosaiete seʻia oʻo i le 1680 ma Moais na fausiaina e faamamalu ai taʻitaʻi o ituaiga. Ae na utiuti punaoa a o tuputupu aʻe le faitau aofai o tagata. Ina ua tatuʻu i lalo e tagata o le atumotu laau uma, ona oso mai ai lea o taua taua, ma iʻu ai i tagata ma le tosoina o lalo o le Moai.

O le igoa o le motu e sau mai le tagata sailiili Dutch, Jacob Roggeveen, na taunuu i le Aso Sa o le Eseta i le 1722. O le teritori o Chile, e ui o le laueleele autu o le atunuu e taoto 3,600 kilomita i sasae.

I le 16 i le 24 kilomita, Easter Island e tusa ma le tolu taimi le tele o Manhattan. I le 1967, na amata ai ona faʻaaogaina e le Lan Airlines a Chile e fai ma mea e faʻatumu ai suauu a o agaʻi atu i Tahiti. Na amata ona taunuʻu mai turisi i le 20 tausaga mulimuli ane, ina ua fausia le auala vaalele e tolu-kilomita e fai ma isi nofoaga e tuʻu iai le vaʻai a le US.

O aso nei, e faʻaopoopo i nai vaʻa folau, e valu vaʻa vaalele i le vaiaso mai Santiago, le laumua o Chile, ma Papeete, Tahiti. I le vaitau maualalo, i le taufaaiuiuga o Mati e oʻo ia Iulai, o le aofaʻi o vaiaso taʻitasi malaga e paʻu i le fa, ae o vaalele tumu na aumaia faʻamaumauga numera o turisi.

"O vaalele uma e tumu," o le tala lea a Pedro Edmunds, le pulenuu o le taulaga e tasi, Hanga Roa. “Sa saua tele. Ae i se auala lelei. ”

O le Easter Island e na o le 4,000 tagata nonofo, ma na taʻua e Edmunds e 52,000 turisi na asia i le 2007, i luga o le 20 pasene mai le 2006 ma toetoe lava 10 taimi i le 1990 tulaga. O le Easter Island sa avea ma nofoaga o measina a le UNESCO talu mai le 1995, ae o loʻo taʻua e le au ofisa le siʻitia talu ai nei i le tauvaga New Seven Wonders of the World i le tausaga talu ai.

E leʻi malo le motu, ua maeʻa le valu, ae fai mai Edmunds, e manatu le au ofisa, o le 2008 o le aofai o tagata tafafao e tutusa ma le 2007, na unaʻia e tagata asiasi mai i upu lelei. Faʻapea foi le fesoasoani o le fou Explora, o le motu muamua muamua-aofia uma, faasao-faauo nofoaga malolo. Ua leva ona alofagia e le Hanga Roa Hotel, o loʻo faʻalauteleina foi.

O le motu e 1,524 nofoaga o toega o mea, e aofia ai ma le 887 Moais, lea na o le 50 na toe faʻaleleia. O le lipeaina ma le tuʻu saʻo i luga o Moais e mafai ona mafua ai ona latou faʻasolosolo televave ona ua sili atu ona aliali mai nai lo faʻatagata o loʻo tuʻu i lalo pe tanu.

Na taʻua e Edmunds, e 54 ituaiga o mea manogi e fai i luga o Moais ma “e matua leai lava se mea o faia” e puipuia ai i latou. Na taʻua e Nahoe, o le 2003 faataʻitaʻiga e le UNESCO ma tagata atamamai mai Iapani na tuiina le lima Moai ma se faʻamau faʻamau e fesoasoani e puipuia mai le susū ma le palapala. O iʻuga na lelei, ae o le togafitiga na faʻamaonia le taugata tele mo le lautele faʻaaogaina.

Na faitio uma i laua e faapea o faafitauli i le faasaoina ua atili faateleina e le mea moni le motu e tatau ona lipoti atu i Chile.

"E leai se malamalama i le pisapisao o tagata Rapa Nui e faʻatonutonu a latou mea," o le tala lea a Edmunds, e faʻasino i le motu i lona igoa aloaʻia, Rapa Nui. “Latou te le tuua se mea ia tatou e fai ai ni mea fou… O mea uma i totonu o Santiago, e matua toatele lava latou te leʻi asiasi muamua i le motu.”

Tusa lava poʻo le leva o le le fiafia, o tagata o atumotu e sili ona agalelei. O faletalimalo uma o loʻo i totonu o Hanga Roa, lea na ma faʻaaluina ai ma loʻu toʻalua vaiaso i le faletalimalo o le Mana Nui Inn. O le matou potu na vaʻai atu i le tulaga o Tahai, e tolu tamaʻi aofaʻi o Moai na toe faʻafou e le sami e le uma.

Ae maise lava le faʻafiafiaina i le goto o le la, e faʻaalia ai e Tahai le Moai ma ona mata ma le Pukao, o se foliga mumu lapotopoto e maua i luga o ulu o tupua. Atonu o se pulou, se pito i luga poʻo se faʻaaliga o lauulu toso faʻamalosi i totonu o se faʻaputuga puʻe.

O mata i Tahai ma isi nofoaga e le o se mea - o mata moni na fausia mai amu, ae naʻo le tasi na totoe. O loʻo faʻaalia i le fale mataaga anthropological, o se tatau-asia ia sili ona malamalama i mea uma o loʻo vaʻaia i luga o le motu.

O le maualuga o le moais e fa mita ma o lo latou mamafa e 12.5 tone. Ae e tutasi uma taʻitasi, e iai ona lapopoʻa ma foliga vaaia - e oʻo lava i taliga, laugutu ma torsos - e eseese. E toetoe lava o tama uma - e naʻo le 10 o latou e leʻi faʻamatalaina e iai a fafine.

O Moais na fausia e vaʻai nofoaga anamua ma tutu uma ma o latou tua i le sami seʻi vagana ai Ahu Akivi, lea e fitu ulu vaʻai atu i galu mai se aʻega. O se nuu atonu na tu i le va o na Moai ma le vai. E aoga le asia o Ahu Akivi i taimi eseʻese o le aso: O ona ulu e feʻilafi mai se malu-enaena vaivai i le afiafi, ae e foliga sinasina ma faʻaosofia i itula pupula.

Mai iina, o se savaliga sopo e 500-mita e tau atu i le pito maualuga o le motu, Maunga Terevaka. Taofi mau lau pulou pesipolo: Ua amata ona agi le savili! O le motu e toeititi lava a leai ni laʻau, faia pupupu i lalo foliga mai o lanumeamata lanumeamata lanumeamata. E 7,000 foi solofanua aivao i luga o le motu, ma taifau feoaʻi ma taifau e taatele i le taulaga.

Sa matou savalivali solo mo le fa aso, totogi se Jeep mo le lua ma faia asiasiga maopoopo mo le lua sili atu. O mamao e foliga puʻupuʻu i luga o le faafanua e mafai ona sosolo mo itula i le vae; teu le sunscreen ma le vai ae le i tuʻua Hanga Roa.

E oso aʻe le la ma goto, o lea e faigofie ai ona e ala i luga i le taimi e tietie ai i le pogisa atoa i Ahu Tongariki, 15 tu saʻo Moai i tafatafa o se maʻa lele. Ua tafa ata o ata faatagata - ua na o le paʻu o le ita o le au ma le moa ua fai ma vao le vao le vao - ua feʻaʻei aʻe i luga o le kiona o le Pa Tele o Saina o se mea sili ona ofoofogia ua ou vaaia i loʻu olaga femalagaaʻi.

O le lata mai o le Mauga o Rano Raraku e matagofie foi: o se lua e vaʻaia ai Moai i vaega uma o le faʻamaeʻaina, e aofia ai ma le faʻafuaseʻi ona tulaʻi mai i maʻa o le maugamu.

O mauga mu uma e tolu ua mou atu, ae o Rano Raraku e taʻua o le "vasega pepe" aua na avane ai le maʻa lea na fausia ai le 95 pasene o Moai. Tasi, "El Gigante," o le sili Moai na vaneina i le 21 mita maualuga. Faʻaputuputu ni pu i le itu o le maugamu o loʻo faʻaali mai ai tagata o atumotu e osofaʻia le Moais.

O le autau a Moai, e toatele na tanu e o latou ua, ma puipuia le malifa o le mauga. E 320 Moais na totoe o fausiaina pe o feʻaveaʻi foi, ma faʻailoaina mai le vave faʻafuaseʻi o tagata atunuʻu ona faʻatuina i latou.

O le sili ona tele Moai na siitia na fuaina 87 tone. O talitonuga i le auala na mafai ai e tagata o atumotu ona feaveaʻia ia ituaiga foafoaga tetele, e aofia ai le faataavaleina o latou i luga o paopao i luga o ogalaau poʻo le tosoina i latou i le faiga o fusi. Po o le a lava le auala, o pama na avea muamua ma vaomatua o le motu na faalagolago tele i ai, na mafua ai le vaomatua.

North of Rano Raraku is Anakena beach, lea e malulu ai, galu malulu, tafea se matafaga papaʻe. A o e aau, e mafai ona e tilotilo i tua o valu Moais i Ahu Nau Nau, o nisi o sili ona faasaoina ona na latou tanu i lalo o le oneone mo le tele o tausaga.

I Saute o Hanga Roa, i tafatafa o le maugamu o Rano Kau, o loʻo iai le sauniga o Orongo, ma faʻafiafiaga o fale taʻamilo sa nonofo ai tagata atumotu. O iinei e te vaai ai i le lua pito sili ona tele o le motu, o se afu na tafea e le matagi e faʻasolosolo malie atu i lalo, ma maua mai ai ni vaaiga ofoofogia o le moana pupula i le mamao ma ni tamaʻi tamaʻi motu.

A taunuʻu mai manulele femalagaaʻi i atumotu, o le a filifilia e ituaiga ni tagata taʻalo e fua i lalo le Mauga o Rano Kau, aau i luga o le sami na tumu i le malie ma maua ai se fuamoa a le manulele. O le muamua e toe foʻi e aunoa ma le gagauina o le fuamoa o le a avea ma taʻitaʻi maualuga mo le tausaga, mautinoa lona tulaga o le ituaiga luga o le motu hierarchy. O le tauvaga, na faia mulimuli ane i le 1865, na faamutaina ai taua a ituaiga.

E lata i le 500 togitogiga ua taʻua o Tangata Manu o loʻo faʻaalia ai tino o tagata ma ulu o manufelelei, ae faʻaigoa e Edmunds o le tauvaga manu "o se ituaiga temokalasi leaga." Ae fai mai a ia, na oʻo mai ina ua maeʻa le faʻamaumau o mea totino na mafua ai ona paʻu le malo, ma ia lapataʻi foʻi, o le mea lava e tasi e ono oʻo i le lalolagi.

"Ou te vaʻai ia Rapa Nui o se muaʻi vaʻai i mea e mafai ona tupu i le lalolagi atoa," o lana tala lea. “Na matou o atu i le taua ma faaumatia ai matou lava. Sefululua poʻo le 15 augatupulaga mulimuli ane, atonu e faia foi e le lalolagi le mea lava lea e tasi. ”

Afai E te Alu…

canadianpress.com