Na lapataia e se tagata poto faapitoa i turisi a le itulagi le matautia pe a fai o le vaʻa lea e ono 60 soifua i Toga na taofia ai turisi mai le asiasi atu i le motu.

O le vaʻa a le atunuʻu, o le Princess Ashika, na goto ifo i le 86km mai le laumua o Nukuʻalofa ae toeititi ta le vaeluaga o le po o le Aso Lulu ma le toʻa 117 tagata na malaga ai.

O vaʻa laveaʻi na latou pikiina le toʻa 53 na feola ma tino o tagata e toʻalua, e aofia ai le Briton Daniel Macmillan, sa nonofo i Niu Sila.

Ua mou atu faʻamoemoe mo le 62 pasese o loʻo totoe, o le tele o fafine ma tamaiti na momoe i lalo ifo o poloka i totonu o fale ina ua le paleni le taʻavale ma vave ona taʻavale.

Na taʻua e le palemia o le atunuu, Fred Sevele, o se “faalavelave matuia” mo Toga: “O se aso sili ona faanoanoa… e telē lava mo se nofoaga laititi.”

O le faatonu o le New Zealand Tourism Research Institute o Simon Milne, o loo i Toga e feiloai ma ulu o turisi, na ia faapea mai, o le maaleale pisinisi e ono aafia tele i lenei faalavelave.

"E pei o le tele o nofoaga i le Pasefika, Toga na lagona le afaina o le tamaoaiga o le lalolagi," o le tala lea a Milne mai le motu o Haʻapai, lea o loʻo faʻataua ai le laveaʻi.

“Sa lagona e tagata le mafai ona latou manumalo ae o le isi lea lavea, o se tulaga pagatia faigata latou te leʻi manaʻomia.”

O vaʻa vaʻa-motu e le masani ona faʻaaogaina e turisi, o le toʻatele o i latou e filifili e felelei i le va o Tonga motu e tolu, Tongatapu, Haʻapai ma Va'vau.

O le Princess Ashika na o le pau lea o le vaʻa tautua i motu ma na faʻatau mai Fiti i le lua masina talu ai, ina ua maeʻa le soifua matua o Olovaha, na faʻaaoga talu mai le 1980, na tupu ai ni faʻafitauli tau afi.

O le vaʻa sa tatau ona avea ma se mea e taofi ai seʻia oʻo ina momoliina se vaʻa fou na fausia e Iapani i le 2011.

O Pesi Fonua, o le faatonu o le nusipepa a Matangi Tonga, na ia taʻua e faapea, o le toatele o tagata o le nuu na i ai se "lagona le lelei" e uiga i le vaa ona sa malepe i le tele o taimi i ana uluai taumafaiga e siitia i Toga.

O lipoti a pasese o loʻo fautua mai i lenei tulaga, o uta laupapa i luga o le vaa na luluina i le sami sousou, suia le paleni o le vaa ma vave tapunia.

Ae na taʻua e Sevele o le mafuaaga aloaia e leʻi iloa ma faamamafa le vaa ua pasia le saogalemu asiasiga ma na maua e talafeagai mo inisiua.

"Sa matou matua faʻamalieina lava e tusa ai ma lipoti na matou mauaina ae matou te leʻi totogiina le vaʻa," o lana tala lea.

I le taimi nei, e tolu vaʻa na toe amataina le sailiga i le Aso Faraile mo i latou o loʻo misi pea, peitaʻi o le saienitisi suʻesuʻe ma laveaʻi, John Dickson na ia taʻua le faʻamoemoe o le mauaina o tagata ola ua mou atu.

"E manino lava o le ola i le maeʻa ai o lenei umi o taimi e popole, ae o loʻo tumau pea matou faʻamoemoe e saili nisi e sao mai," o lana tala lea.