O le vaiaso talu ai, sa i ai ni faʻaaliga o le lotogatasi ma le lotogatasi mai tolauapiga uma e lua - Arapi ma Iutaia. O le Aso Faraile na teʻa nei, e tolu faʻataʻitaʻiga faʻatasi a Arapi-Iutaia na manaʻomia le faamutaina o le fasioti tagata ma le osofaʻiga a Kasa. O se faʻataʻitaʻiga a fafine e faasaga i le taua na faia i Haifa, Junction HaGefen ma Al-Jabal HaZionut. O se faʻapotopotoga i Sakhnin na faʻatulagaina i le Aso Toʻonaʻi e le Komiti Maualuga Maualuga a Arapi i Isaraelu, sosoo ai ma le sologa lelei o faʻalapotopotoga ma vaega faaupufai i lalo o le Coalition against the Siege on Gaza i Tel Aviv lea na amata i Rabin Square.

A o faagasolo aso, o le tele o le lotogatasi i totonu o Kasa, i totonu o le 1948 Palesitina (setete o loʻo i ai nei o Isaraelu), e aofia ai le faitau afe o faʻataʻitaʻiga i Tel Aviv, ma le silia ma le 100,000 faʻataʻitaʻiga i Sakhnin (tagata Palesitina o Isaraelu) ua maua le malosi. O loʻo i ai le tele o faʻataʻitaʻiga i totonu o le Faletupe i Sisifo e aofia ai feteʻenaʻiga ma 'au a Isaraelu e ui lava i taumafaiga a leoleo Palesitina e faʻalavelave. “I totonu lava o le eria o Peteleema, e le itiiti ifo ma le lua mea na tatou faia (mataala po o faatinoga) i aso taitasi talu mai le amataga o le blitzkrieg. [O loʻo i ai] le tele o faʻataʻitaʻiga i le lalolagi Arapi e tusa lava pe faʻasaina nei faʻataʻitaʻiga, tagata faʻataʻitaʻi sasaina pe saisai e malo o loʻo vaʻavaʻai i feagaiga filemu pepelo e le puipuia ai aia tatau poʻo mamalu o tagata. Na manaʻomia e le au faʻataʻitaʻi le vavaeeseina o soʻotaga uma faʻalapotopotoga ma le tamaoaiga ma Isaraelu ma se lotogatasi moni ma le lotogatasi. O faʻataʻitaʻiga tetele i le faitau afe o nofoaga i le lalolagi atoa e le mafai ona toe faʻagaloina. [O loʻo i ai] le sasaa tele o fesoasoani faʻapitoa mo Kasa, mo se faʻataʻitaʻiga o se faʻasalalauga i Saudi Arabia na aoina le 32 miliona i le 48 itula muamua, "o le tala lea a Mazin Qumsiyeh, US-faʻatonu faatonu mo le Human Rights Newsletter.

I aso nei, o le fasiotiga tele i Kasa o loʻo faʻaauau pea ona soloiesea le faitau aofaʻi o tagata Kasa. “E selau ma selau na maliliu, e afe ma afe na manunua, o osofaiga a le ea na mafua ai le faatafunaga atoatoa. O aiga uma ua leai ni mea e nonofo ai. O loʻo faʻaauau pea le osofaʻiga i Kasa ma le le lava o oloa masani, vailaʻau, ma suauʻu, faʻaleagaina ai tagata uma o loʻo nonofo i le Strip. O tagata lautele o Isaraelu i le itu i saute o loʻo taofia faʻatagataotauaina e se malo e pepelo ia i latou ma faʻaaogaina. O le faʻaumatia ma le oti i Kasa e le mafai ona latou maua ai le saogalemu, ae e mautinoa lava e oʻo atu ai i le tele o sauaga ma fasiotiga tagata. O le malo ma le Israel Defense Forces o loʻo faʻalogo ma le loto i ai i le siʻitia o valaau mo se taofi," o le tala lea a Angela Godfrey-Goldstein o le ICAHD poʻo le Israeli Committee Against Home Demolitions.

O le Amapasa o Edward L. Peck, o le pule o le misiona i Iraq ma Mauritania, o le sui sui foi o le White House Task Force on Terrorism i le pulega a Reagan, na faaaluina ia Novema ma le aumalaga i Sasaʻe tutotonu na faatulagaina e le Fono mo le National minat. Na ia taʻua: “E tele malosiaga o loo taaalo ai. Tasi puipuia le talafeagai, paleni faʻamatalaga i luga o le tulaga i Kasa ma le West Bank alu atu i le US lautele lautele, e le o malamalama lelei - pe matua fiafia - i se vaega mo lena tonu mafuaʻaga. O le vaa faavaomalo na faatulagaina faavaomalo Kasa, na taumafai e gagau le poloka o le sami mo le sefulu tausaga, na osofaia e Isaraelu i le vaiaso talu ai, mo se faataitaiga, e leʻi mauaina se upu o faamatalaga i le Washington Post. ”

Na faaopoopo mai Peck: “E le toatele tagata latou te iloa ua faafalepuipuiina e Isaraelu le tele o faipule o le Hamas ua filifilia e ala i faiga faatemokalasi. O i latou o se vaega o le mea e ta'ua e nisi o le 'fa'atupu fa'atupu fa'alavelave,' e alu lava so'o se mea. Ma atonu o le tulaga sili ona loloto o le fa'aituau. O loʻo i ai i le US se faʻamatalaga faaletulafono o faiga faatupu faalavelave faavaomalo: Title 18, US Code, Section 2331. O le lisi e aofia ai le faʻafefe ma le faʻamalosia o se faitau aofaʻi o tagata lautele, ave faamalosi ma le fasioti tagata, o se faʻamatalaga saʻo o mea na faia ma faia e Isaraelu.

O le sa avea muamua ma senatoa Amerika mai South Dakota, James Abourezk i le faamatalaina o le tulaga i Kasa na faapea mai: “E leai se mea e lalafi ai tagata, e leai se nofoaga e taufetuli ai e sosola ese mai le pomu ma le fasiotia o tagata lautele iina. O le mea o loʻo faia e Isaraelu o loʻo solia atoa le Feagaiga i Sineva e tusa ai ma faʻasalaga faʻatasi. O Palesitina o loʻo totogi ma le le loto i ai le tau mo Isaraelu
palota e oʻo mai ia Fepuari, lea o loʻo taumafai ai sui tauva e faʻaali
e sili atu le saua i lo leisi.

"O Hamas na taofiofi lava ia i le malologa, lea na malepe ina ua osofaia e le ami a Isaraelu le taua i Kasa ma fasiotia ai le toaono o tagata Hamas. Na tali Hamas e ala i le faapapaina o roketi fale i le itu i saute o Isaraelu, ma o le mea tonu lava lena na mananao Barak ma Livni latou te faia. O le mea o loʻo tupu o le roketi Palesitina o loʻo tulaueleele i luga o fale ma fanua na latou fefefe lava ma tuli ese mai ina ua manaʻo Isaraelu e fausia se setete, "o le faʻaopopo lea a Abourezk.

Na faʻamalosia e taʻitaʻi Isaraelu a latou faʻalavelave faʻafuaseʻi ina ua maeʻa le "faateʻia ma le ofo" i luga o le ea na maliliu ai le faitau selau o tagata lautele. O lenei mea na faʻamoemoe e faʻatoʻilaloina e le gata i le 1.5 miliona tagata matitiva ma le fia aai Palesitina ae o le lautele o tagata lautele i le lalolagi atoa ma toe faʻafouina le faʻafanua faʻapolokiki. A maeʻa aso e iva, e aoga le faʻaaluina o se taimi e fai ai ni auʻiliʻiliga i le ogatotonu o mea tutupu faifaipea (faʻaaliga, mataala, faʻatalanoaga ma le aufaasālalau), o le tala lea a Qumsiyeh.

“Pe a uma lenei osofaiga (ma o le a), o le a le manumalo le autau a Isaraelu ma taitai. O le faʻafanua faʻapolokiki o le a suia moni ae le o auala na valoia pe fuafuaina e taʻitaʻi Isaraelu, taʻitaʻi US poʻo nisi taʻitaʻi Arapi. E maua e Palesitina le avanoa e faʻamautinoa ai o aloiafi o le lotogatasi ua i ai i luga o le ea e liliu atu i se afi o le lotogatasi o le a suia ai le fausaga o le malosiaga i Sasaʻe Tutotonu i se auala o le a aumaia moni ai le faamasinoga tonu i Palesitina ma faʻatoʻilaloina politicos ma ana paaga ma fesoasoani. ae sei vagana ua tatou iloa a tatou mea sese o ni tagata taʻitoʻatasi ma vaega faʻapolokiki (e aofia ai Hamas, Fatah, PFLP, DFLP, ma isi)," o lana faʻaopoopo mai lea.

I le vaai atu i le itu a Isaraelu, na ioeina e Qumsiyeh, "Ina ia faamaoni ia i tatou lava, e tatau ona tatou iloa o mea na faamoemoeina e Isaraelu na tino mai i ni nai tulaga: le le atoatoa o le UN Security Council i lalo o le taufaamatau a le US veto (i lalo o le taufaamatau o le lobby) , le le atoatoa o le liki Arapi, le galulue faatasi o le tele o malo Arapi, le le fiafia o vaega tetele o tagata lautele o Isaraelu, na valoia ai taumafaiga i le lotoifale e taofiofia le ita i le auala (mai Cairo i Ramallah i Baghdad ma isi), ma le manuia o Isaraelu ma ona malosi ma faʻasalalauga faʻatupeina lelei e le gata i le puipuia o lipoti mai le eleele i Kasa ae i le puleaina o le feʻau i le tele o faʻasalalauga i sisifo. O nisi o nei ulua'i va'aiga ua amata ona ta'e pe a uma le 9 aso o fasiotiga tagata e le mafai ona natia. Ae sa i ai isi faaletonu sili atu ona taua o le blitzkrieg a Isaraelu… e aofia ai le i ai o le Initaneti ma le toilalo o Isaraelu e motusia avanoa uma o lipoti ma fesootaiga ma Kasa. E faitau miliona tagata ua latou aʻoaʻoina nei mea o loo tutupu.

"I le avea ai ma Palesitina, e tatau foi ona tatou fai atu 'mea culpa' ma ave sina matafaioi mo le tulaga o mataupu. O matou, Arapi ma Palesitina, ua afaina i fuafuaga a le malo i sisifo ma le nofoia mo le 100 tausaga. Ioe, o le tele o a tatou faʻafitauli e mafai ona fesoʻotaʻi saʻo i lena. Ae ioe foi, o nisi o o tatou taitai ua tau le mananao e fai atu ma le alofa… Ma o tatou taitai e tupuga mai ia i tatou e tatau ai ona tatou galulue i lena mea. Ae e tatau ona tatou manino o tatou vaivaiga lautele e le tauamiotonuina pe faanoi le fasiotia po o le faamamaina o ituaiga o tatou tagata. I le 1948, e leʻi i ai ni o matou taʻitaʻi lelei aua na fasiotia uma i latou ma ave faʻatagataotauaina i le fouvalega 1936-1939 ae tusa lava pe matou te faia, e le faʻamaonia ai lo matou faʻaumatia ... "o le tala lea a Qumsiyeh.

E sili atu i le afa o tagata sulufaʻi Palesitina (ma o le afa o nuʻu ma taulaga Palesitina e 530) na tuliesea aʻo leʻi oʻo i le aso 14 o Me, 1948 (faʻavaeina o Isaraelu). Ina ua mavae lena aso, faatasi ai ma le sili atu ona maualuga i auupega ma tagata faigaluega nai lo se isi lava malosi tetee (tele o le faʻalavelave faʻavaeina o 'au Arapi na oʻo mai e taofi le vevesi), na faʻaauau pea ona faʻalauteleina e le setete na afua mai lona teritori i tua atu o le mea na fautuaina i le vaeluaga o le iugafono a le malo. Fonotaga aoao a Malo Aufaatasi. I le faia o lea mea, o le taimi lava na faʻaalia ai le taofiga nai lo Palesitina sa i ai le matou setete o Isaraelu i luga o le 78 pasene o Palesitina ma o se malo galulue faʻatasi o Jordanian na nofoia le 19 pasene ma tuʻu ai se tamai sliver e pulea e Aikupito e taʻua o le Gaza strip. I lena vaega, o tagata sulufaʻi mai le silia ma le 150 taulaga ma nuʻu na faʻamamāina faʻale-aganuʻu na oomiina. O Isaraelu, o le mea moni, na faʻalauteleina atili e ala i le nofoia o le vaega totoe o Palesitina i le 1967. Faatasi ai ma le faʻatupulaia o le faitau aofaʻi, o le toafa o Gaza na avea ma fale i le 1.5 miliona, faʻamatala ita le faatonu o Aia Tatau a Tagata.