O malie o mea tau fefe ia mo turisi a Cape Cod

I le tifaga “Auvae,” o se paʻepaʻe tele na o ia e sousou ai i talafatai o le taulaga mataʻutia, ma fefefe ai tagata o le atunuʻu.

Mo Chatham ma Orleans tagata tafafao i matafaga i nai vaiaso ua tuanaʻi, sa leʻo se tuʻulafoa malie faia se afaina ai lele, ae 10, masalo o le 20, sili papaʻe folau matafaga, o nisi taimi matua latalata i le matafaga ma tagata.

O mea na vaʻaia na faʻaosofia ai le pulega o matafaga e tapunia matafaga e taeele i le Labour Day i le faaiuga o vaiaso i Orleans, ma le faavavau i Chatham.

Ae o le mea e tupu i le tausaga a sau o se tasi na mate, fai mai saienitisi ma tagata ofisa o le taulaga.

O papalagi sili na latou 'aʻai faʻamaufaʻailoga, ae le o tagata, ma le faʻateleina o faʻamau faʻailoga i luga o matafaga o Chatham's Monomoy National Wildlife Refuge atonu o se toso e mafai ai ona latou toe foʻi mai - atonu i le tele numera - tausaga i lea tausaga.

O le iʻuga e ono sili atu le tapunia o le matafaga, i luga o mea turisi ma tagata ua uma ona onosaia e puipuia ai manu vaʻaia ituaiga manu felelei pei o plovers ma laiti terns. O le avanoa, tusa lava poʻo le a le mamao, e i ai se tasi e mafai ona paʻu, pe fasiotia foi, e se malie e lafoina foi se umi, umi ata i luga o Cape turisi.

“Ose mea ese mai i laʻu pisinisi lea e tatau ona ou feagai,” o le tala lea a John Ohman, pule o Liam's i Nauset Beach, o se faleʻaiga i le matafaga i Orleans. “Mata e filifili e tagata se isi taulaga e mafai ona latou oi ai e mautotogi ai, pei o Wellfleet poʻo Eastham? Masalo alu i le itu Bay? O se fesili lelei tele e leai lava se tali. ”

O Mary Corr, o le faatonu faʻatonu o le Chatham Chamber of Commerce, na ia taʻua e faapea, i le taimi nei, ua vaaia e le taulaga se mea o le faateleina o turisi mai tagata fiailoa. Ae o lena tului na o alu mamao.

"Tagata tafafao maimoa, tagata e fia o i le matafaga," o lana tala lea. A latou le mafaia, e pagatia pisinisi.

Puipuia e le tulafono

Faatasi ai ma malie ma faʻamaufaʻailoga i lalo o le puipuiga a le malo tele, o le alu i le matafaga atonu e le toe tutusa.

"E matua mafaia lava e le eria o loʻo vaʻaia ai latou ona vaʻaia latou te toe foʻi mai i lea tausaga ma lea tausaga, o le faʻamau faʻamau o le ki lea," o le tala lea a George Burgess, o le faatonu o le Florida Program mo Shark Research i Gainesville. "O malie papaʻe e fiafia i faʻamaufaʻailoga. A faʻapea o loʻo sologa lelei le kolone faʻamau, ma ua faʻateleina a latou numera, masalo o se paʻu lelei lava o le a oso aʻe foʻi le malie papaʻe (faitau aofaʻi). ”

O faʻamaufaʻailoga ua olaola e mautinoa lava. Jim Gilbert, o se polofesa o meaola o meaola i le Iunivesite o Maine i Orono, faʻapitoa i faʻamau faʻailoga ma meaola o le sami. O faʻamau faʻamaufaʻailogaina mai numera maualalo tele ina ua maeʻa le faʻasoa i faʻamaufaʻailoga na aveʻese i le 1964 i Massachusetts, ma ina ua faia e le Marine Mammal Protection Act o le 1972, o se solitulafono a le malo tele le faʻatiga, faʻasoesa, pe fasiotia se tasi.

O numera o faʻamaufaʻailoga na faʻateleina fa fa i le va o le 1981 ma le 2001, i le 99,000 tagata, tele i Maine. E ui ina sili atu le lautele faʻamau faʻailoga ile Massachusetts, o le faitau aofai o tagata e le mafaufau. O faʻamau faʻailoga e masani ona faitauina i le Sable Island, o se tamaʻi motu maotua i sautesisifo o Nova Scotia. I le 1962, na o 120 tamai pepe na fananau iina. Talu ai nei, 55,000 na fananau mai.

O faʻailoga a Grey e faʻasolosolo i vaipuna uma mai le Sable Island e oʻo atu i Monomoy ma isi nofoaga i le Faga o Maine, ma o latou fuainumera na siisii ​​luga o Monomoy ma Muskeget Island mai Nantucket ma le tuʻufaʻatasia o le faitau aofaʻi o le 10,000.

"O mea uma e faʻasino i faʻamaufaʻailoga sikuea ua faʻateleina i le Faga atoa o Maine," o le tala lea a Gilbert. Ae leai se numera faʻasolopito, leai se tapulaʻa maualuga o loʻo lauiloa mo faʻamaufaʻailoga tagata. Ua pei o ni tia o le sami, faʻateleina seʻi tau leai ni meaʻai, ua tafiesea e le faʻamaʻi tele le numera, poʻo manu feʻai latou ua paee latou tulaga.

A o alalaga nisi mo le aveʻesea, pe aveʻesea faʻamaufaʻailoga mai Monomoy, le Tulafono Mammal Puipuiga Tulafono faʻavaivaia na gaioiga, faʻatagaina i latou i matua tapulaʻa tulaga, pei o le puipuiga o se lamatia ituaiga o samani, pe tuʻuina atu i tagata tagatanuu le avanoa e puʻeina ai latou e pei o vaega o a latou aia tatau i le feagaiga.

E leai se aiaiga i le gaioiga o meaola mamele i le sami, fai mai Tom Eagle, o se tagata poto i meaola fagota i le NMFS Office of Protected Resources i Silver Springs, Md., Mo le fasiotia poʻo le faʻasoesa i meaola o le sami ona latou te tosina mai se taufaamataʻu sili atu le leaga. E le gata i lea, o puipuiga i lalo o le gaioiga e faʻaauau pea tusa lava poʻo le a le tele o ituaiga.

O vaʻaiga malie na faʻatosina mai ai le motu o tagata i Chatham

O le malie paʻepaʻe o se ituaiga puipuia foi, o loʻo ufiufiina i lalo o tulafono fagota feterale e faasaina se mea seʻi vagana ona puʻeina ma faʻasaʻolotoina, ma i lalo o se feagaiga faʻavaomalo e faʻatapulaʻaina le fefaʻatauaiga o tele papaʻe oloa ma aano o manufasi. E ui lava o nisi faʻailo faʻaalia ai o nei manufeʻai e seasea lava ma paʻuʻu i lalo, saienitisi e leai ni faitau aofaʻi o tagata e faʻamaonia ai lo latou tele poʻo le fea itu latou te agaʻi i ai.

"I se aotelega, e seasea lava faatusatusa i isi ituaiga, atonu e le i Kalefonia ma Ausetalia," o le tala lea a Nancy Kohler, o le pule o le Apex Predator Program mo le National Marine Fisheries Service ofisa i Narragansett, RI Great papalagi e malaga foi i mea mamao - tasi tagged shark alu 12,000 maila i le valu masina - faia suesuega faigata.

E seasea lava osofaʻiga

Fai mai Kohler e tele foi mea e le o iloa e uiga i le mafuaʻaga latou te malaga ai ma pe latou te toe foi i se eria.

Ua leva na manatu saienitisi o vaega o faʻamaufaʻailoga tele e pei o le Farallon Islands mai San Francisco na lagolagoina se tagata nofoia o sili papaʻe. Ae talu ai nei o se suʻesuʻega faʻailoga e aofia ai le afa taseni o malie na faʻaalia ai o le toʻatele na fealualuaʻi, e aofia ai ma le toʻatasi na oʻo atu i sisifo o Hawaii.

E ui lava latou te fiafia i vai mafanafana, sili papaʻe mafai ona tausia le tino vevela lima tikeri mafanafana nai lo le vai vevela. Lea e faʻatagaina ai latou e tofu loloto ma feoaʻi i le vai malulu. Na vaʻaia lava i latou i le itu i matu o Newfoundland. O le 1985 suʻesuʻega na tusia e le saienitisi o le NMFS o John Casey, na tuʻuina i latou i le Fagaloa o Maine mai ia Iuni e oʻo ia Setema. Fai mai Kohler, e mafai ona latou faʻatagaina le vai i luga ma le vevela e maualalo ifo i le 51 tikeri.

"O le taimi lava na maʻalili ai, ona latou o loa lea," o lana tala lea.

Le lava o faʻamatalaga o lona uiga e le mafai e saienitisi ona fai mai pe o lenei vaitau malie o se mea faʻaletino poʻo se faʻailoga o le lumanaʻi. Seʻia oʻo i le masina talu ai, naʻo le tasi pe lua paʻepaʻe maoaʻe na vaʻaia latalata i le Cape. Leai se tasi o mafai ona fai mai pe o nei o malie toe foi i se eria latou te masani ai, pe na oʻo na tupu.

E pei o le toʻatele o loʻo suʻesuʻeina le tele o papalagi, sa fiafia Kohler e avea Massachusetts Division of Marine Fisheries shark saienitisi Greg Skomal faʻailogaina le toʻalima o le tele papalagi na faʻatasia Chatham. O nei satelite faʻailoga o le a faʻamaumau ai le vevela o le vai, nofoaga, taimi ma le loloto o nei manu mo le isi lima masina, ma e ono maua ai se faʻailoga pe aisea na latou i ai i Monomoy.

Ae o penefiti o na suʻesuʻega e mafai ona leiloa i tagata aau, tagata faaseʻe ma isi e faʻafuaseʻi ona latou mateina pe o le pogisa foliga na aau i lalo o latou o se faʻamau poʻo se malie.

O osofaiga a le Shark ose tulaga masani i Massachusetts, e naʻo le tasi, o se maliu i le 1936, pe a faatusatusa i Kalefonia ma osofaʻiga e 73 na faia e tagata papaʻe ma valu tagata maliliu talu mai le 1916.

Tusa lava, o le ono ono osofaʻia e faʻateleina ma latalata i faʻamaufaʻailoga.

"O faʻalauteleina o tatou avanoa, o le tali e matua malamalama lelei lava, ioe," o le tala lea a Burgess. “O lona uiga o le a utia oe pe osofaia oe? E le tatau. "

E sili atu le au faaseʻe i vai o Kalefonia o loʻo faʻaaogaina vai e masani ona faʻamau i faʻamau faʻailoga ma malie, o le tala lea a Burgess. E ui o nisi e u, o mea na tutupu e seasea lava, itiiti ifo ma le tasi le osofaʻiga i le tausaga, ma le itiiti ifo ma le tasi maliu i 12 tausaga uma.

Ae ole fefe ile mea e leʻo iloa na mafua ai ona tapunia ofisa o Chatham aʻo latou taumafai e fuafua mo le tausaga fou. Na taʻua e le pule o Parks o Daniel Tobin, o lana komisi o le a fono i le vaitaimi o le vaitau e vaai pe o le a le mea sili e puipuia ai tagata o loʻo tu matafaga. Na ia popole faapitoa lava e uiga i le anoanoaʻi o tagata aau taʻutaʻua na aveina atu i talaatu o matafaga e leai ni leoleo ma ni leoleo masani.

"O le a matou talanoa i tagata e faʻatautaia lenei mea i isi itu o le atunuʻu," o le tala lea a Tobin. "E (ese) ia i matou iinei i New Egelani."

Ua manatu Burgess e manaʻomia e le Cape se siaki moni.

“Sa matou matua lapoʻa, gugu ma fiafia pe a matou o atu i le sami. Matou te manatu e pei o le vai i tuafale, ae leai, ”o lana tala lea. O le faʻaaogaina o le mafaufau lelei a o i ai le malie i totonu o le vai, faʻatasi ai ma leoleo o loʻo vaʻavaʻai atu i le sami, e mafai ona oʻo atu i se tulaga faigata.

"O le iai o malie i se eria e le o le sogi lea o le oti," o lana tala lea. "Ou te manatu e le o se faʻaaliga lenei o le iʻuga o le faʻamalie aau i nei vai mo le tausaga atoa po o taumafanafana a sau."