Vai inu oona i Hawaii: Tagata asiasi i Oahu e mafai ona malolo!

O vai inu i Waikiki, Koolina, North Shore, po'o Kailua, lea e nonofo ai tagata asiasi i Oahu, o se tasi lea o vai paipa sili ona mama ma maloloina e mafai ona e mauaina i soo se mea i le Iunaite Setete.

Peitai, e tusa ai Hawaii Rep. Kai Kahele, o loʻo i ai se faʻalavelave faʻafuaseʻi o vaʻaiga vaʻaia i le Itumalo o Honolulu. Na fa’atatau e Kahele i se suau’u liki i totonu o le Neivi Red Hill e teu ai suau’u i le Motu o Oahu.

O le aumalaga a le fono a Hawaii na tuuina atu se faamatalaga soofaatasi i le vaiaso talu ai e unaʻia ai le Neivi ina ia sili atu ona fesootai ma le atunuu e uiga i mea na tutupu i lana faatoaga suauu a Red Hill ma tali vave atu i lipoti o le manogi suauu i vai paipa o loʻo tuʻuina atu e lana vai e tautuaina le Joint Base Pearl Harbor-Hickam .

US Sens Brian Schatz ma Mazie Hirono ma US Reps Ed Case ma Kai Kahele fai mai i se faʻasalalauga faʻasalalau e leʻi leva ona latou feiloaʻi ma le Failautusi o le Navy Carlos Del Toro e faʻatalanoaina le faʻaogaina o suauu i Hawaii. O le a iai Del Toro i Hawaii i le aso 7 o Tesema e suʻesuʻe saʻo lenei mataupu.

Fai mai le US Navy o loʻo latou suʻesuʻeina se liki i le Red Hill e teu ai suauu ina ua maeʻa le faʻafefiloi o le vai ma le suauʻu na faʻasaʻoloto mai le alavai. Ua leva ona iai lenei mataupu i le 2014.

O le 2014 leak e leʻi maua ai ni tali faʻamalieina, seʻi vagana ai fofo, fitu tausaga mulimuli ane.

E tusa ai ma lipoti talu ai nei i le aufaasālalau a Hawaii, e leʻi faʻamalamalamaina ma le loto i ai e le Navy le mataupu atoa i pulega a Hawaii ma tagata lautele.

O le Red Hill Bulk Fuel Storage Facility ose nofoaga e teu ai suauu a le militeri i le Motu o Oahu, Hawaii. O lo'o fa'agaioia e le Neivi a le Iunaite Setete, o lo'o lagolagoina e Red Hill galuega fa'afitafita a Amerika i le Pasefika. E le pei o isi fale i le Iunaite Setete, Red Hill e mafai ona teuina e oo atu i le 250 miliona kalone suauu.

E aofia ai tane u'amea i lalo o le eleele e 20 o lo'o fa'aofuina i totonu o le sima ma fau i totonu o ana na eliina i totonu o le Mauga Mumu. O tane ta'itasi e iai le malosi e teu ai e tusa ma le 12.5 miliona kalone.

O tane Red Hill o loʻo fesoʻotaʻi i paipa e tolu e fafaga i le kalave o loʻo alu i le 2.5 maila i totonu o se alavai e faʻasusu ai fafie i Pearl Harbor. O tane ta'itasi e 20 i Red Hill e 100 futu le lautele ma e 250 futu le maualuga.

Red Hill o loʻo tu i lalo o se mauga mauga e latalata i Honolulu. Na fa'ailoaina o se Fa'ailoga Fa'ainisinia Sivili e le American Society of Civil Engineers i le 1995.

A'o le'i ulufale le Iunaite Setete i le Taua Lona Lua a le Lalolagi, na popole le Roosevelt Administration i le tulaga lamatia o le tele o tane teu suauu i luga o le eleele i Pearl Harbor. I le 1940 na filifili ai e fausia se fale fou i lalo o le eleele e teu ai le tele o suauu ma saogalemu mai osofaiga a le fili.

Ua maua le suau'u i totonu o le vai mai se fale e togafitia ai le Navy i Honolulu, le Matagaluega o le Soifua Maloloina a Hawaii. Na fa'ailoa mai i le Aso Lulu.

Fai mai le au ofisa o le soifua maloloina, o suʻega i le Red Hill Elementary School na faʻaalia ai iʻuga lelei mo le suauʻu i totonu o vai inu. Na auina atu se faʻataʻitaʻiga i Kalefonia mo nisi faʻamatalaga.

E tusa ai ma se lipoti na faʻasalalau muamua e le Civil Beat, o faʻataʻitaʻiga na faia i le po o le Aso Sa, na faʻaalia e le au ofisa le aofaʻi o "hydrocarbons sili ona feʻaveaʻi" o loʻo fesoʻotaʻi ma le JP-5 jet fuel poʻo le diesel fuel, o le tala lea a Converse. O le su'ega lona lua na mae'a i le Aso Tofi na maua ai "fa'ailoga manino o oloa suauu" i luga a'e lava o le laina vai i totonu o le vaieli.

O mea leaga i totonu o le vai o le xylene, naphthalene, ma aofa'i suau'u hydrocarbons ma vaega penisini.

O le Xylene o se vai e mumu ma se manogi suamalie e faʻaaogaina i oloa suauu, e tusa ai ma le Centers for Disease Control and Prevention. O le fa'aalia i vaila'au e mafai fo'i ona fa'aoso ai le ulu ulu, niniva, fenumia'i, ma le fa'aletonu o maso, fai mai le CDC i luga o lana upega tafaʻilagi.

I le Aso Lua, na fai mai ai le Matagaluega o le Soifua Maloloina a Hawaii, o tagata uma o loʻo faʻaaogaina le vai a le Neivi, lea e tautua pe tusa ma le 93,000 tagata i le Joint Base Pearl Harbor-Hickam ma isi nofoaga, e tatau ona aloese mai le inu pe kuka ma le vai pe faʻaaogaina mo le tumama, tusa lava pe latou e leai se manogi leaga.

O loʻo tali atu taʻitaʻi o le militeri i lipoti e 680 na maua mai i tagata o le militeri o loʻo manogi a latou vai paipa i le suauu. O le Aso Lulu na amata tufaina atu ai e le au ofisa o le Neivi le vai i tagata o nisi o pitonuu.

O lo'o fa'aogaina e aiga fale ta'ele i matafaga lautele ona latou te le fa'atuatuaina le puna vai i faleta'alo ma nofoaga o lo'o ofoina atu ia i latou.

Ua maua e le Neivi oloa suauʻu i totonu o le vai inu vai inu Red Hill, lea ua tapunia talu mai le Aso Sa, na taʻu atu ai e le Neivi i se nusipepa i le lotoifale, o suʻega mo le faʻaleagaina i totonu o le Navy's Joint Base Pearl Harbor-Hickam ua toe foʻi mai le leaga.

O lo'o popole le Komiti Fa'atonu o le Suavai a Honolulu, o lo'o tu'uina atu le vai o le Halawa i le 400,000 tagata mai Moanalua i Hawaii Kai, i se aafiaga o le polo kiona.

Na tuʻuina atu e le Kovana o Hawaii David Ige se faʻamatalaga i le nusipepa a le lotoifale, Star-Advertiser, ma taʻua ai le faʻasalalauga e matua faʻalavelave.

Na ta’ua e Hawaii Lt. Kovana Green, e popole o ia i le soifua maloloina ma le saogalemu o i latou o lo’o nonofo i nofoaga na a’afia ma malamalama ai i lo latou mana’omia o fa’amatalaga sa’o ma le taimi.

Na tuuina mai foi e Lt. Gov. Josh Green se faamatalaga i le aso nei e uunaia ai le Neivi ina ia galulue faatasi ma le DOH ma le aumalaga a le konekeresi a Hawaii e foia le faaleagaina.