Tusa lava pe vevela le tau, o totonu o le Red Place Museum i Port Elizabeth i le itu i saute o Aferika i Saute e malu. O le fale na faia tele mai i le lanumoana uʻamea, oxidized uʻamea ma mottled sima. O lona faʻatutu vaʻavaʻa vaʻa vaʻaia o loʻo manatua ai le tele o fale gaosi oloa na faʻaleagaina le taulaga, o le nofoaga autu o pisinisi a Aferika i Saute o fefaatauaiga afi.

“O lenei fale mataaga, i ana ata uma ma faʻaaliga, o loʻo atagia mai ai le moni o le finau a lenei itu ma le apartheid. Sa leʻi mafanafana ma susulu le tauiviga; sa tiga. Na pei o se taumalulu e le gata, "fai mai Chris du Preez, pule ma sui faatonu o le faʻalapotopotoga, lea na manumalo i le tele o faʻavaomalo tusiata fale.

O auala palapala uamea palapala na tautau i luga o tagata asiasi, ma faamalosia ai le lagona o se falepuipui. E i ai ni nai lanu pupula e faʻatosina mai ai tagata i faʻaaliga i totonu o le Red Place Museum, naʻo pupuni o le efuefu. O tulimanu ua faʻapogisaina paolo pogisa. E leai ni kapeta e faʻamalulu ai sitepu i luga o maamaa maʻa. O leo e lagonaina lava i le pogisa o fuaitau.

D. Teila
O se vaʻalele vaʻaia o le Red Place Museum, o loʻo tu i le taulaga o New Brighton i Port Elizabeth… O se faʻamanatu faʻamanatu muamua lea i le lalolagi na fausiaina i le ogatotonu o se nofoaga mativa…
“Faatasi ai ma lenei avanoa, na mananao ai le au mamanu e fausia se siosiomaga le mautonu, le mautonu; pei ona e tuʻua ma vaʻavaʻaia ma isi lalolagi pe a e sau i totonu, ”o le tala lea a Du Preez. “Tuua, sauaina, taofia….”

Na ia taʻua foi, "O le ata fale gaosi e pei ona vaaia mai fafo e faamamaluina ai iuni a tagata faigaluega a Port Elizabeth, o e e ala i le vevesi o falefaigaluega ma le au tetee na faia ai se vaega tele i le faamutaina o le apartheid…. Ma, ioe, o le fale mataaga e foliga tutusa foi ma le falepuipui, e faamamaluina i latou uma i lenei itulagi oe na faafalepuipuiina ma fasiotia e le apartheid setete. "

Pusa manatua

O le fale teu oloa ua lauiloa faʻavaomalo o se tasi o sili ona mataʻina aia tatau a tagata soifua i le lalolagi. I le ulufale atu, na faafesagai tagata asiasi ma lapisi, lapisi solo mai sima. O maʻa monoliths o loʻo faʻaalia ata tetele o tagata tau-teteʻe-o nisi o loʻo soifua pea, o isi ua leva na feoti - o e na toʻaga i Red Place, le taulaga mativa o loʻo iai le fale mataaga. O tala a le au faʻatosina e faʻamatalaina luga o laupepa i lalo ifo o a latou ata.

I isi faʻaaliga, o mea na tutupu i le lotoifale na faʻamaonia le liliuina o taua i le taua faasaga i le paʻepaʻe, na faʻaalia e upu, ata ma leo. A o agaʻi atu le tagata asiasi i le ata o le laina o leoleo paʻepaʻe pulou, o foliga pupula ma lima paʻu o loʻo uuina fana, na faʻatupuina le tagi masusu mai se tagata tautala i luga.

O le tagi taufaafefe ua fai ma sui o nisi na afaina i le mea ua taʻua o le "Fasiotiga tagata i Langa." I le 1985, ina ua maeʻa le falelauasiga, na susunuina ai e le puipuiga o le faailogalanu le afi o le au faanoanoa i Maduna Road i le taulaga o Langa, ma maliliu ai le 20 o tagata.

Ae o nofoaga taua a le fale mataaga e 12 tele “pusa manatua,” e 12 i le 6 mita le maualuga o fausiaina na fausia mai le uamea paʻu mumu tutusa na faʻaaoga e tagata o le nuʻu mo le tele o tausaga e fausia ai o latou faleoʻo, ma e faʻaigoa ai e le "Nofoaga Mumu" lona igoa.

"O pusa manatua uma e faʻaalia ai le tala o le olaga poʻo le vaʻaiga a tagata taʻitoʻatasi poʻo kulupu na tau faʻasaga i le pulega faʻaituʻau," o faʻamatala mai ai e Du Preez.

I totonu o le pusa faʻamanatu e faʻamanatu ai i le tagata faʻamaoni o Vuyisile Mini, e faʻatautau le maea faʻamau mai le faʻalo. I le 1964, na avea ai le iuni o fefaatauaiga a Port Elizabeth ma se tasi o sui o le Fono a le Atunuu Aferika (ANC) na fasiotia e le malo apartheid. O se faʻamatala e faʻamatalaina le tala a Mini; e oso mai i le au failauga i le taimi lava e tu ai le tagata asiasi i totonu o le fale ua leaga.

E leʻo se fale mataaga 'masani'…

O le fale mataaga o le tulaga e sili ona faʻatusa. O le eria o le Nofoaga Mumu, i le amataga o le 1950s, na fausia ai e le peresetene muamua o Nelson Mandela lana "M-Plan" e faʻatulaga ai sui o le ANC i se upega tafailagi a le atunuʻu. O iinei, i le amataga o le 1960, na muamua ave ai e le ANC auupega faasaga i le malo apartheid ina ua faʻatuina le lala muamua o lona apaʻau militeli, Umkhonto we Sizwe, poʻo le "Spear of the Nation." Ma i le vaitau o le 1970 ma le 1980, na molimauina ai e le Nofoaga Mumu le tele o taua leaga i le va o fitafita papaʻe ma fitafita papaʻe ma leoleo.

E ui lava i le tulaga lelei o le fale aʻoga i tulaga o faʻailoga faʻasolopito, fai mai le poto o measina Du Preez o le fale mataaga na "lofituina e luitau" mai le amataga. I le 2002, ina ua amata fausiaina e le malo, o le lotoifale - o tagata lava ia na tutu e faʻamanuiaina mai le poloketi - na faʻaosoina le teteʻe faʻasaga ia ia.

“Sa i ai lava sina tamaʻi faʻafitauli ona ua faaleo mai e le afioaga lo latou le fiafia. Sa latou mananaʻo i fale; latou te leʻi fiafia i se fale mataaga, "fai mai Du Preez.

Na ia taʻua foi, o le mea moni lava lea, mo le toatele o tagata uli o Aferika i Saute o se fale mataaga ose “manatu ese mai fafo… I taimi ua tuanaʻi, o fale mataaga ma ituaiga ituaiga mea faaleaganuu sa gata lava i papalagi Aferika i Saute.”

Na taʻua e le pule o le tele o Aferika i Saute e leʻo iloa poʻo le a le fale mataʻaga.

“O le toʻatele o tagata o loʻo nonofo iinei, na latou manatu o le a iai a matou manu iinei. Sa masani ona fesiligia aʻu pe a ou amata (galue ii), 'O afea e te aumaia ai manu?' O isi tagata e omai pea iinei ma faʻamoemoe e vaʻai i manu, e peiseai o lenei o se pa manu! ” e ata o ia.

Faatasi ai ma le le mautonu ma le tetee, o le poloketi na taofia mo le lua tausaga. Ae o le taimi lava na fausia ai e le malo faʻaitumalo ni fale i le Red Place ma folafola atu nisi, ona toe faʻaauauina foi lea.

O le falemataaga na fausia ma faalauiloa i le 2006, ae o isi luitau fou na aliaʻe mai.

Ironic, 'feteʻenaʻi' faʻamanatuga

Na faamatala e Du Preez, “O le fale mataaga muamua lea (i le lalolagi) e faavae tonu i le ogatotonu o le taulaga (mativa). E mafua ai ituaiga uma o faʻafitauli. Mo se faʻataʻitaʻiga, o le falemataʻaga o loʻo faʻatautaia e le pulega faʻaitumalo ma o lea ua vaʻaia ai o se pulega a le malo…. ”

O lona uiga a le fiafia tagata o le atunuʻu i le kilivaina o tautua a le setete, e pei ona masani ai, latou te tuʻituʻi le faitotoʻa a Du Preez. E ata faʻataʻalo, "A i ai ni faʻafitauli a tagata (ma le malo) ma latou te mananaʻo e teteʻe pe faʻaali atu lo latou (ita), latou te faia lava i luma o le fale mataaga."

O lea la ua faʻamatalaina e Du Preez lea nofoaga o se "e leʻo se fale mataaga masani" ma o se "nofoaga laʻitiiti, feteʻenaʻi foʻi." Na ia malie o se mea faʻalilolilo o se mea na fausiaina e faʻamanatu i le gaioiga sa avea lava ma taulaʻiga o le faʻagaioiga a le nuʻu.

I le auala lava e tasi a o tauivi tagata o le Nofoaga Ulaula e faʻateʻa le malo apartheid, e faʻapena foi ona latou tauivi ma le le amanaʻia o faiga le tonu sa faia e le malo o le ANC o loʻo i ai nei… faʻaaoga le fale mataaga o se nofoaga taua.

Ae ui i lea, o Du Preez, e malamalama pe aisea e masani ai ona faʻatuputeleina le ita o tagata i latou fale nonofo.

“O nisi o nei tagata e nonofo lava i faleoo iinei; o loʻo latou faʻaaogaina pea le pakete (aua e leai ni faleuila); latou te faʻaaogaina paʻu masani; o le leai o ni galuega e taua tele i lenei itu, "o lana tala lea.

15,000 tagata asiasi i masina uma

Ae finau pea Du Preez o le Red Place Museum ua "matua taliaina" e le lotoifale, e ui lava i le tele o tetee i le malo.

“Matou te le manaʻomia foi… le saogalemu i lenei itu. E leʻi iai lava se matou malologa iinei; matou te leʻi i ai lava ni faʻafitauli e uiga i soligatulafono iinei. Aua e puipuia e tagata lenei nofoaga; o lo latou nofoaga, ”o lana tala lea.

Faʻamaoniga o le tuputupu ae lauiloa o loʻo maua i tagata asiasi fuainumera. Latou te faʻaalia e oʻo atu i le 15,000 tagata e asiasi iai i masina taʻitasi. Tele o nei tagata asiasi mai, fai mai Du Preez, o talavou papaʻe Aferika i Saute. O lenei atili faʻamalosia o ia.

“Latou te le toe vaʻai i lanu. Latou te le maua lena (apartheid) ato.… Latou te faʻaalia le fiafia tele i le tauiviga talaʻaga; e faʻagaeʻetia lava i latou e pei lava ona faʻagaeʻetia e se tamaʻi uli, ”o le tala lea a Du Preez.

I fafo atu o le fale mataaga o le pisapisao o le motu o tagata o olo, jackhammers ma drills. Faʻafefe mea gogolo a o alu aʻe le aufaigaluega. O loʻo faʻagasolo nei se faʻalautelega tele i le faʻamanatuina o le apartheid. O loʻo fausia se arts centre ma arts school, faʻapea foʻi ma le faletusi muamua a Aferika. Lenei, tagata faʻaoga - e ala i komupiuta - o le a le pine ona maua le avanoa i tusi ma isi faʻapogai o faʻamatalaga o loʻo atoa i numera numera, faʻatelevave suʻesuʻega ma aʻoaʻoga.

I suiga uma ma luitau faifai pea i le Red Place Museum, o Du Preez e mautinoa o le a faʻaauau pea ona avea ma nofoaga mo faʻataʻitaʻiga leo tele faasaga i le setete. Ma na ia taʻua o ia "matua filemu" i lenei.

Na 'ataʻata o ia, "I se isi itu, o le tetee na avea lava latou ma faʻaliga - ma faʻamaonia o Aferika i Saute ua mulimuli ane o se temokalasi."