Tagata tafafao maimoa mai i tua mo se vaʻaiga o West Bank olaga

I totonu o le pasi ma tagata tafafao maimoa mai Europa ma Amerika, na faamatala ai e Ziad Abu Hassan le mafuaaga na ia taitaia ai asiasiga i le Faletupe i Sisifo o loʻo nofoia, ma le vevesi i le va o tagata Palesitina ma tagata Isaraelu ma tagata tau.

"Ou te manao ia e vaai i le mea moni luga o le eleele, le olaga i aso uma mo Palestinians," o lana tala lea. “Ma a e alu i le fale, taʻu i isi mea na e vaai i ai.”

Ua maualuga lagona i totonu o le nuu fevaevaeai o Heperona, o i ai finauga faapolokiki ma lotu o se vaega o le olaga i aso uma.

O tagata asiasi mai ata puʻeina, o loʻo mulimuli atu i la latou taʻiala i auala vaiti o le kuata tuai, lea e ufiufi e le uaea mesh e puʻeina fagu, piliki ma lapisi na lafo i tagata Palesitina e tagata matutua o loʻo nonofo i luga o faleʻaiga.

O fitafita Isaraelu ma fana tetele M16 na tamomoe mai i fafo o le fale ina ua maeʻa le sailiga ma poloka le auala mo le 15 minute ae le i faʻatagaina ni nai tagata ma turisi e pasi.

E oʻo lava i le nofoaga paia o Heperona, o le Tuugamau o Peteriaka, lea na manatu le perofeta o le Feagaiga Tuai o Aperaamo ma lona ataliʻi o Isaako e tanu ai, o loʻo atagia mai ai le fevaevaeaʻi o le taulaga, ma le vaeluaina na vaeluaina i le va o mosque ma le sunako.

O le le fiafia i Heperona na toe foi i tua i le 1929 fasiotia o 67 tagata Iutaia e tagata Arapi. I le 1994, na fanaina ai e le au faatupu faalavelave Iutaia le 29 Mosalemi i totonu o le faletapuai.

"Sa i ai saʻu aitia i le tulaga [o tagata Palesitina], ae leʻo le mea na ou vaʻaia muamua," o le tala lea a Bernard Basilio, o se tagata tutotonu o California e faimalaga ma lona tina matua ma isi aiga. “Sa ou teʻi.”

O le Faletupe i Sisifo, lea na faʻafeiloaʻi ai le tusa ma le miliona tagata asiasi mai i totonu o le valu masina muamua o le 2000, na amata ona faʻamalosia i le vevesi i le amataga o le osofaʻiga, ia Setema o le tausaga lava lea, na mafua ai ona sosola turisi.

O le matagaluega o turisi Palesitina, o loʻo faʻatautaia ai tagata tafafao mai i taulaga, o loʻo faʻapea mai, e i ai lava faʻailoga o le toe ola mai.

I totonu o le tolu masina muamua o lenei tausaga, o Peteleema, o le pito i luga, na lipotia ai 184,000 tagata asiasi - sili atu nai lo le faaluaina o le numera i le vaitaimi lava e tasi i le tausaga talu ai. Na vaʻaia e Heperona le aofaʻi o tagata asiasi e 5,310, faʻatusatusa i le tausaga talu ai.

Tele o tagata tafafao a Palesitina ua i ai nei i se misiona, pe o le faʻamalosia le faʻalauiloa polokiki pe fesoasoani puipuia le measina faʻaleaganuu.

I fafo atu o le taulaga o Nablus, Adel Yahya, o se archeologist o le faauluuluga o le Palestinian Association mo Cultural Exchange, taitaiina ni nai Europa i se eliina nofoaga eli smack i le ogatotonu o fale poloka.

O le 'upega tafaʻilagi, ua tumu i fagu palasitika ma ato, o loʻo siʻomia e le pa filifili e leai se leoleo o vaʻaia. O le faitotoʻa e matala mo soʻo se tasi e savali le faʻalavelave faʻataʻamilomilo i le mea sa avea ma Kanana o le aʻai o Sekema, mai le 1900BC-1550BC.

"E fa afe tausaga le matua, e tutusa lona matua ma penina," o le tala lea a Yahya, aʻo tusi atu i mea na faaleagaina o le malumalu anamua ma le taulaga faitotoʻa.

E le pei o 'oa a Aikupito, o nofoaga faʻasolopito ma faʻalelotu i totonu o le West Bank ua nofoia na le amanaʻiaina i le vaitaimi o le vevesi. Ua taʻua e le matagaluega o tagata tafafao maimoa, ua faamaonia e le malo o Palesitina le fausiaina o se iunite e pulea ai ia upega tafailagi e tatau ona faagaioia i le faaiuga o le tausaga.

Faʻatusatusa i le toeititi 1 miliona tagata na asia le malo o Iutaia i le muamua lima masina o lenei tausaga - e 43 pasene faʻatusatusa i le tutusa vaitaimi i le tausaga talu ai - pasi pasi o turisi e le lolofi atu i lenei tulimanu o le Eleʻele Eleele.

O tagata Palesitina ua fai mai ua le fiafia tagata tafafao maimoa ona o le pa pupuni na fausia e Isalaelu ma le silia i le 500 o poloka auala e tapu ai gaioiga i totonu o le West Bank. Ua taʻua e Isaraelu e manaʻomia i latou mo le saogalemu.

Ole toʻatele o turisi e asiasi i le West Bank, e naʻo Peteleema lava e tapu ai, e paʻu i tagata kerisiano o le nofoaga o Iesu Keriso, e naʻo le 10km i saute o Ierusalema. E oʻo lava i lenei malaga puʻupuʻu, e tatau ona latou ui ane i le siaki siaki a Isaraelu ma le 6m maualuga le pa o le pa o le pa, e faʻamau i le taulaga.

"O le pa ua avea Peteleema ma falepuipui tele mo ona tagatanuu," o le tala lea a le pulenuu o le taulaga, Victor Batarseh.

Ae na ia taʻua foi le tulaga mo turisi ua faaleleia i tausaga ua tuanaʻi ma le vave ona ui atu i nofoaga e siaki ai, ma le talafou e faapea o le taulaga e toʻafilemu ma saogalemu o loo salalau e ekalesia kerisiano ma ofisa femalagaaʻi.

Tusa lava, asiasi i le Palesitina teritori e mamao mai le tele o turisi e taʻua o se fiafia malaga.

Guide Abu Hassan, 42, faʻavae i le Ierusalema Hotel i le taulaga o le tele o Arapi sasaʻe, ave faʻalapotopotoga i se isi "faigamalaga tafafao" e aofia ai le tu i se nofoaga sulufaʻi tolauapi ma faʻasino atu se paipa suavai e savali Palesitina e pasi i lalo o le pa puipui Isaraelu. .

"Matou te taumafai e faʻapaleni," o le tala lea a Yahya o PACE taʻamilo. "O sina vaega o talafaʻasolopito ma ni vaega faapolokiki, lea e faʻanoanoa i lenei itu o le lalolagi, ona iai lea o se mea o le olaga masani e pei o se taofi i se faleʻaiga manaia."

I le 'aiga o le aoauli i Nablus, lea na tapunia ai faleoloa o faʻamanatu i fafo atu o le faleʻaiga, na ia tuuaʻia le Isaraelu ona o le paʻu o turisi ma le tamaoaiga atoa o Palesitina talu mai le 2000 intifada.

"Afai e leai se galuega, o le a leai se intifada," Fai mai Yahya.

E ui i faigata na aʻafia ai i le asiasi atu i le Faletupe i Sisifo, o Rori Basilio, 77, o loʻo alu i lana malaga lona fa i le Eleele Paia talu mai le amataga o le 1980, na vaʻaia e le toʻatele o tagata asiasi i le mea na tupu i nofoaga e pei o Heperona.

"Afai e i ai se mea e manaʻomia ai sina tauiviga, e mafai ona avea ma se poto masani sili atu," o lana tala lea.

taipeitimes.com