Tagata tafafao maimoa mai i Ausetalia ua fuafuaina e pa'ū i le 2%

Talu mai le faʻamaʻi ogaoga o le respiratory respiratory (SARS) faʻamaʻi i le 2003, tagata tafafao maimoa mai Ausetalia ua tuputupu aʻe pea. Ae ui i lea, o le lipoti vaʻavaʻaia taunuʻu mai numera e paʻu i le 2% tausaga-i-le-tausaga (yoy) i le 2009 i le 5.32mn.

O le alamanuia o le a afaina i le faʻaititia o tau faatauva mai ona autu mafuaʻaga nofoaga, lea e aofia ai Peretania ma Niu Sila, a o le Ausetalia tala faʻaauau pea ona faʻamalosia. O loʻo faʻaalu e le tele o turisi ma tagata faipisinisi tagata femalagaaʻi i totonu o le fale. O le paʻu o pasese mamafa a kamupani vaalele na fesoasoani i le maketi tau turisi talu ai ua unaʻia le toʻatele e faʻaaoga lelei pasese o loʻo ofoina atu. Peitai, o le a fai si puʻupuʻu, peitaʻi, o le tau o le suauʻu i le lalolagi o loʻo agaʻi i luga, o loʻo unaʻia ai tupe maua a kamupani vaʻalele ma e oʻo atu ile 2010, o le a faʻaititia totogi o pasese e faʻamuta ai le siisii ​​o le tau o le suauʻu. O lena fai mai, o le tauvaga i le va o vaʻaiga taugofie i Ausetalia ma Asia Pasefika o le a tausisia pasese e laʻititi lava.

Matou te le o faʻamoemoe o le H1N1virus (swine flu) e iai se aʻafiaga tele i numera o turisi i Ausetalia ona o atugaluga e uiga i le siama na faʻamaonia e ana feololo faʻailoga ma le maualalo o le tau o tagata soifua.

Mo le 2010, o le lipoti na vaʻaia numera o le taunuʻu mai e amata ona toe oomi i luga, aapa i le 5.41mn, sili atu i le 6.00mn i le faʻaiuga o le matou vaitaimi vaʻai i le 2013.

O tupe faʻaalu a le malo i femalagaiga ma turisi e tusa ma le US $ 2,422mn i le 2008 ma o le a siitia i le US $ 2,651mn i le 2009, e oʻo atu i le $ US $ 3,522mn e oʻo atu i le tausaga e 2013. faʻailoga le atunuʻu. O loʻo fuafua e faʻaalu le US $ 20mn i le va o le 2009 ma le 2013 ma faʻalauiloa le ituaiga fou i le 2010. E tusa ai ma le Minisita mo Fefaʻatauaiga Simon Crean, o le fuafuaga o le fausiaina 'o se soʻotaga igoa e puʻeina le aano o Ausetalia ma faʻamamafa le lelei o na mea uma e tatau ona tatou ofa i vaega e pei o fefaʻatauaiga, inivesi ma aʻoga. ' O Ausetalia e mauaina le toʻatele o turisi mai Asia Pasefika, sosoʻo ai ma Europa ma Amerika i Matu.

O Niu Sila lona pito tele o ana maketi, a o Iapani ma Saina o loʻo tupuolaola pea. O Saina na faʻailoaina e le Matagaluega o Turisi o le maketi sili ona televave a Ausetalia, e ui lava o turisi i totonu ua lamatia ona o le vevesi o le va fealoaʻi o Ausetalia ma Saina. O se faasologa o mea na tutupu, e aofia ai le pueina faapagota i Saina o pule e fa o Rio Tinto ma le malo o Ausetalia, na tuuina atu ai se visa i le taitai o le Uighur, Rebiya Kadeer, o le na faaigoaina o le au faatupu faalavelave a le malo o Saina ina ua maeʻa le vevesi i Xinjiang ia Iulai, ua faateteleina ai feeseeseaiga. Na taʻua e le au fai pisinisi o turisi e faapea, o le iʻuga, o loʻo latou tuʻuina atu le faʻateleina o fesili e uiga i lagona faʻa-Saina mai tagata tafafao.

E tusa ai ma fafo turisi, Niu Sila pulea le maketi a Ausetalia. O numera o turisi i fafo atu o le atunuu na toeititi faaluaina i le va o le 2001 ma le 2008, na siitia mai le 574,500 i le 913,400. O le US ma le UK auala Niu Sila, ae o le toega nofoaga i le pito i luga 10 asia e tagata tafafao maimoa Ausetalia o uma i le itulagi Asia Pasefika. I le 2008, 3.71mn Ausetalia turisi na asiasi mai i le itulagi ma BMI valoʻaga tuputupu aʻe e faʻaauau i le 2013, pe a oʻo atu turisi numera i le Asia Pasefika itulagi o le a oʻo i le 6.62mn.