Na taʻua e le au suʻesuʻe, na latou mauaina le faamaoniga muamua o le mea latou te talitonu o se vaega tele o vali a tagata Foinie mai le talafatai o Carmel i Haifa, lea na faia ai e tagata folau anamua se vali viole e seasea maua i le vaitaimi o le Iron Age.
O se avetaavale sili mo le tamaoaiga o le taimi, o le vali na aumaia mai tamaʻi tamaʻi tamaʻi sami e taʻua o le Murex trunculus. O le vali sa seasea maua ma faigata ona gaosia, na faʻasaoina mo na o tupu.
I le aluga o taimi, o le metotia o le fausiaina o le vali faapitoa na leiloa.
"Ina ua matou iloaina o ia o le vali lanu viole moni, na faafuaseʻi ona matou malamalama o le 'upega tafaʻilagi sa i ai se sootaga malosi ma isi nofoaga ..." Haifa University doctoral student Golan Shalvi, who led the excavations under the direction of Prof. Ayelet Gilboa, told The Media Laina
O le vali, fai mai Shalvi, "sa matua taugata lava. O se vali tupu mo tagata tupu. ”
E mautinoa lava e Shalvi, i le vaitaimi o le Iron Age, o le upega tafailagi o se tasi na sili ona taua mo le galuega vali lanu viole i le anamua Levant, lea na oʻo atu i le talafatai o le Metitirani mai Suria e oʻo mai i aso nei o Lepanona ma Isaraelu.
O le au suesue mai le Zinman Institute of Archeology i le Iunivesite o Haifa na latou faia le eliina o le eliina o le tolu tausaga i le nofoaga o Tel Shikmona i le va o le 2010 ma le 2013, i le mea na tuʻu ai le ua maliu Dr. Yosef Elgavis, o le na eli iina mai le 1963-1977.
Faʻavae i luga o le latou mauaina o le tele o fasi 'omea' eleʻele valiina ma le vali lanu viole, faʻapea foi ma isi sailiga, talitonu iunivesite archaeologists talitonu o lenei nofoaga o se pisi Byzantine 'aʻai o tusa ma le 100 dunams (24 eka), faʻatasi ai ma le fale vali vali vali i le ogatotonu o lana pisinisi.
Na latou mauaina le silia ma le 30 ipu omea na faʻataʻitaʻiina faʻapitoa e faʻamaonia ai le moni o le vali; le anoanoaʻi o fualaʻau spindle whorls (o se mea faigaluega lalaga anamua); ma mamafa mamafa, lea na taʻua e le au suʻesuʻe, na faʻamaonia ai o ie ma fulufulu mamoe na gaosia iina.
E le gata i lea, o le tele o vaʻa na aumai mai Kuperu na maua i lea nofoaga.
O loʻo iai nei mea taua o loʻo faʻaalia tumau ile National Maritime Museum i Haifa.
Na taʻua e Shalvi, o le taimi muamua, na fesiligia e le 'au le nofoaga o le falefaigaluega. E ui lava o loʻo i tafatafa o le talafatai, e leai se nofoaga mo se taulaina. Na ia talitonu na tosina mai tagata Foinie i lea itu ona o le amu o le aʻau na avea ma nofoaga tele e fananau mai ai tamaʻi Murex.
"Soʻo se eliina e faʻamalamalamaina le taimi faʻale-Tusi Paia tatou te taliaina. O taimi uma lava e te maua ai se mea faʻale-Tusi Paia e manaia tele, "o le tala lea a Dr. Baruch Sterman, o se tasi na faavaeina le Ptil Tekhelet Association, lea e gaosia le vali lanumoana faʻapitoa e faʻaaoga mo ofu lotu o loʻo ofuina i totonu o le nuʻu o tagata Iutaia e ala i le faʻaaogaina o mea ua ia talitonuina o metotia lava ia e tasi. i latou na faʻaaogaina e tagata Foinie i Tel Shikmona.
"O nei faiga uma e tatau ona aʻoaʻo ai tagata tuai, na taitai atu ai i matou e talitonu e sili atu lo latou atamamai ma atamamai," o le tala lea a Sterman i le Media Line. "E i ai a tatou kemisi i aso nei ae sa latou i ai tofotofoga ma mea sese, ma se maoae tele aofaʻi o le onosai."
I lalo o le emepaea o Roma o Justinian, na faasa ai tagata mai le ofuina o pale lanumoana ma pulupulu na faia mai i sisi. O tagata lutaia na ofuina le vali i o latou ofu e taofi ai le tulafono, na lamatia o latou ola e fai ai, ma faailoa ai le taua o le vali i aso anamua.
e: SHANNA MAFUA
TAIMI: Le Ala o Faasalalauga
