E tatau ona ala mai le lalolagi ma faʻalogo i saienitisi lapatai e mafai e le SARS-CoV-2 ona faimalaga i totonu o potu ma va o avanoa avanoa i fale. E leai se tulafono e 6 futu, ma le 6 futu e le o se saogalemu! E to'atele o le a feoti pe a le fa'amalamalama lelei.
O se lipoti a Becky Spot na lomia i le Medium ananafi fai mai:
I ni nai masina talu mai le faʻamaʻi, ua matou aʻoaʻoina lelei e uiga i le 6 futu le va o tulafono e tausia agafesootai mamao. E aoga le fesili, peitaʻi: “O fea na sau ai lenei tulafono?” O le mea moni, e faʻavae i luga o galuega na faia i le 1930s e William F. Wells, et al., o le na fuaina le umi ma le mamao e manaʻomia mo matāua tetele e paʻu i le eleele - i luga o le faʻavae o le malamalama i le salalau o le mamapala. O le mea moni, o le manatu i lena taimi o le a mago le matāua ma tuʻu ai se siama o loʻo faʻaalia i elemene - e mago i totonu o sekone. Ae ui i lea, o le TB ua faʻamaonia e matua malu-ea. O le mamao e fa'atatau i le tulafono 6-futu, e ta'ua fo'i o le tulafono d2, e na'o se matāua vai spherical e tu'ufua.
I le tele o tausaga talu mai lena taimi, e leʻi tele se faʻamalosi e suʻesuʻe pe faʻalautele nei manatu ma o le galuega a Wells na avea ma tulafono o lima matua mo ofisa faʻafomaʻi uma - e aofia ai le WHO - i se vaega ona o le manaʻomia. O le tu'ufa'atasia o nei mea uma o le mea moni o le a toe fo'i tagata uma i totonu pe a o'o mai masina o le taumalulu. E tatau ona tatou toe tilotilo i manatu o Wells. O le mea moni, ua tatou malamalama nei pe a tale, mafatua se tasi, ma manava, o le numera tele o matāua e laʻititi nai lo le 10 micron. I faaupuga e le faʻapitoa, e tusa ma le 1/5 le lautele o le lauulu o le tagata, e laʻititi laʻititi e le mafai ona vaʻaia e mata o le tagata. Matou te iloa foi o na matau'a e mafai ona malaga atu i le 17 mita - ma tua atu - i totonu o le fale, a'o so'o se matāua la'ititi nai lo le 5 micron (1/10 le lautele o le lauulu o le tagata, pe a tatou vaelua lauulu) e le pa'u lava i le eleele. . O le a latou faimalaga i galu o le ea seia oʻo ina mitiia i totonu o le mama o se tasi, tulaʻi ma tumau i luga o se mea faʻafuaseʻi, pe suʻe se auala taamilo e ala i se faʻafefe.
A'o mago ni vaega laiti, e tatau fo'i ona tatou manatua o le susū fa'atatau o le a iai fo'i se a'afiaga ile vave fa'amamago ole siama. E tusa ai ma se pepa mai KL Cheong, et al(2) talu ai nei, o le Wells faʻataʻitaʻiga e le aoga tele pe a oʻo i le SARS-CoV-2 virus ma toetoe lava o isi ituaiga faʻamaʻi tutusa ma manava. O lea la, e mafai ona tatou iloatino o le SARS-CoV-2 o le a tumau pea i luga o le ea mo se taimi umi ma o le ai ai pea se vaega pito i fafo o faua (faʻapea foʻi ma masima, polotini, ma isi mea e le faʻaogaina ma meaola). O le a latou fausia ni nuclei ma fa'apotopoto i fuainumera, lea e fa'apena fo'i ona suia ai le fua o le fa'asao(3). Se'i vagana ua o'o atu vaega fa'ama'i o le ea i le HVAC filiga, e iai le avanoa e fa'agaoioi ai ma fa'ama'i ai i latou e le o faia ni matapulepule lelei. O lo'o tumau pea lenei vaega o felafolafoaiga malosi, peita'i, a'o tula'i mai finauga e uiga i le a'afia moni o nei vaega laiti.
O fea e tuua ai i tatou e lenei mea?
E sili atu le tumau i fafo atu o le laina afi ioe, o lea o le tausisia o le mamao e mafai ai mai isi tagata e tatau. E tatau ona faʻamalosia o le 6 futu e le o se faʻamautinoaga o le saogalemu ae sili atu le aupito itiiti le mamao a'o e fa'alatalata atu i tagata ta'ito'atasi, ae maise lava—ae maise lava—i totonu. Mo le lumanaʻi vaʻaia, o le ofuina o matapulepule o le a avea ma mea e manaʻomia.
Ae fa'afefea i totonu - pe o puipuia a'u e filiga?
O le tali, ioe, ioe ma leai. Afai e iai sau filiga HEPA, ose auala mata'utia e fa'amama ai le ea, ae le mama atoatoa mai viral load. Ae, fa'atasi ai ma fa'amama ie masani (polymer po'o le cotton), e tofu uma lava ma le Fa'amatalaga Fa'atatau o le Tulaga Fa'apitoa (MERV) lea e amata mai i le 1 (sili ona porous) i le 20 (sili ona porous) - o se mea lea e le'i maua e le to'atele o tagata.
Ia, ioe e lelei le fa'amama o le ea, ae le o fa'amama uma e mafai ona taofia le siama. E tusa ai ma le faamatalaga a le ASHRAE, faatasi ai ma se faamama MERV 14, e mafai ona ave le 4 pe 5 feula o le ea - toe faʻaaogaina le ea tutusa - aʻo leʻi faʻaleleia le lelei o le ea. O le tele o fale e fa'aogaina le MERV 4–6 e fa'atatau i le fa'apalepale mo poleni, pefu, ma le pala; aoga ma nofoaga o ofisa e mafai ona fa'aoga maualuga e pei o le MERV 8; ma mo le ea sili ona faamama i fafo atu o faamama HEPA, o loʻo i ai le MERV 16.
O le a le mea tatou te faia nei - o le a le mea e saogalemu?
E tumau pea le felafolafoaiga pe aisea ua avea ai le 6 futu ma tulaga masani e tusa lava pe ua uma le 86 tausaga. E le o fai mai e leaga suʻesuʻega, na latou alualu i luma mo o latou taimi, e pei o le faʻatusatusaina o se vaalele faʻapipiʻi ma se vaʻa vaalele. I aso nei, ua tatou iloa le tele o mea e uiga i le tafega dynamics, viruses, ma nanoparticles (e oʻo lava i le faʻataʻitaʻiina tonu o le auala latou te galue ai). Feynman muamua faʻafeiloaʻi le "manatu" o le nanotechnology i le 1959, 15 tausaga talu ona tuʻuina mai le 6-futu "tulafono" (4). O le a iai le isi 40 tausaga ona faatoa mafai lea e meafaigaluega ona faʻaalia nei siama.
E tatau ona ala mai le lalolagi - ma faʻalogo i - ua lapatai mai saienitisi e mafai e le SARS-CoV-2 ona faimalaga i totonu o potu ma va o avanoa avanoa i fale.
Seia oo ina tatou taulimaina lenei mea, o loʻo matou taumafai e faia se taotoga faʻapitoa i faʻamau faʻamau ma se ili.
OA MEA E AVEA MAI LENEI TUSI:
- We also know those droplets can travel up to 17 meters — and beyond — indoors, while any droplets smaller than 5 micron (1/10 the diameter of a human hair, if we are now splitting hairs) do not fall to the ground at all.
- In the decades since, there has been little push to examine or extend these ideas and Wells' work became the rule of thumb for all medical agencies — including the WHO — in part because of necessity.
- In fact, the presumption then was that the droplets were going to dry out and leave a virus exposed to the elements — desiccating within seconds.
