A'o le'i o'o mai le fa'ama'i COVID-19, o femalaga'iga fa'apisinisi na maua ai le 22% o le tulaga fa'aletausaga a le Iunivesite - e tusa ma le 13,194 tone carbon dioxide tutusa, po'o le tCO.₂e
O lea fuafuaga e mana'omia ai le taumafai o Kolisi e fa a le Iunivesitē e fa'atino fuafuaga femalaga'i gafataulimaina, e fesoasoani ai i le aufaigaluega e fai a latou lava fa'ai'uga e fa'aitiitia ai a latou tulagavae kaponi, ma faia lipoti ta'ilua tausaga i lo latou alualu i luma ina ia mautinoa ua ausia sini.
Ua fa'ataoto e le Iunivesitē ni fa'atinoga e ta'ita'ia ai le aufaigaluega i le faia o fa'ai'uga i femalagaiga fa'apisinisi i le lumana'i

le Iunivesite o Glasgow o loʻo faʻatulagaina se fuafuaga fou e faʻaitiitia ai le kaponi mai femalagaaiga pisinisi i le 7.5% i tausaga taʻitasi.

Aʻo le i Covid-19 fa'ama'i, o femalaga'iga fa'apisinisi e tusa ma le 22% o tulagavae kaponi fa'aletausaga a le Iunivesite - e tusa ma le 13,194 tone carbon dioxide tutusa, po'o le tCO.₂u. Ole tele ole fa'aoso ole femalagaiga na fa'atupuina e va'alele fa'ava-o-malo ma totonu ole atunu'u.

I le taimi nei, o loʻo faʻamoemoe le Iunivesite e faʻaititia lena tulagavae atoa i le 5,597 tCO₂e o'o atu i le 2030 e ala i le fesoasoani i le aufaigaluega ma tagata su'esu'e fa'au'u fa'au'u e faia ni filifiliga femalaga'iga sili atu i le isi sefulu tausaga.

O le a fa'amalosia le aufaigaluega a le Iunivesite e aloese mai femalagaaiga i so'o se mea e mafai ai, ia filifili felauaiga lautele i luga o le malaevaalele nai lo le felelei, ia mafaufau i a latou felauaiga i le taimi o talosaga fa'atupe, ma ia fa'ateleina taunuuga o malaga e le maalofia.

O le gaioiga o se tasi lea o faʻataʻitaʻiga maualuga muamua o fautuaga na faia i le Glasgow Green: O le tali a le Iunivesite o Glasgow i le Climate Emergency strategy document, na faʻalauiloaina ia Novema i le tausaga talu ai.

O le ta'iala ua fa'atulaga ai se fa'amoemoe mo le Iunivesitē e o'o atu i le 2030 e o'o atu i le XNUMX, e lima tausaga muamua atu nai lo le fa'amoemoe na fa'ata'atia e fuafuaga a le fa'alapotopotoga muamua.

O le faʻateleina o suiga na oʻo mai i le tali atu i le tele o faʻatalanoaga ma le aufaigaluega ma tamaiti aʻoga, oe na unaʻia le Iunivesite ina ia agai i luma ma vave i ana taumafaiga e foia ai faʻalavelave faʻafuaseʻi o le tau.

O lea fuafuaga e mana’omia ai le taumafai o Kolisi e fa a le Iunivesitē e fa’atino fuafuaga femalaga’iga gafataulimaina, e fesoasoani ai i le aufaigaluega e fai a latou lava fa’ai’uga e fa’aitiitia ai a latou tulagavae kaponi, ma faia ripoti ta’ilua tausaga i lo latou alualu i luma ina ia mautinoa ua ausia sini. O le a va'aia le aga'i i luma e le Iunivesitē's Sustainable Working Group, fa'atasi ai ma a latou lipoti e fa'aavanoaina mo tagata lautele.

O Polofesa Sally Wyke, Sui Faatonu o le Iunivesite o le Inisetiute o le Soifua Maloloina ma le Soifua Maloloina, na taitaia le vaega lea na saunia le taʻiala. Fai mai Polofesa Wyke:

“I le avea ai o se Iunivesitē e tele suʻesuʻega o loʻo aʻafia i le tele o galuega eseese i le lalolagi, matou te iloa o femalagaaiga, ma o le a tumau pea, o se vaega taua o pisinisi a le Iunivesite i aso uma.

“Matou te iloa foʻi, i se lalolagi pe a maeʻa le faʻamaʻi, o a matou filifiliga e faʻaogaina tekinolosi e pei o vitiō e faʻafaigofie ai femalagaaiga i na o malaga sili ona manaʻomia e sili atu le lautele nai lo le mea na i ai.

“O a matou fa'amuamua o lo'o suia, ma matou te naunau e fesoasoani i le aufaigaluega e sui fa'atasi ma i matou e ala i le fa'alauteleina o le silafia i itu uma o le auala e galue ai le Iunivesite. O se vaega o lena suiga o le a aofia ai le fesoasoani i le toʻaitiiti o le aufaigaluega o loʻo faia i le tele oa tatou femalagaaiga e faʻaitiitia o latou lava tulagavae ina ia mautinoa o isi, e pei o tagata suʻesuʻe amata, o le a maua le avanoa e faia ai ni malaga taua. O le a matou faia foi ni laasaga ina ia mautinoa e leai ni tagata faigaluega e faʻaleagaina i a latou taumafaiga e faʻaititia a latou femalagaaiga.

Na faaopoopo mai e Dr David Duncan, le Ofisa Sili o Galuega a le Iunivesite o Glasgow: “O le faamaʻi o le COVID-19 ua faamalosia ai le Iunivesite, e pei o le tele o faalapotopotoga i le lalolagi, e toe mafaufau i le tele o a tatou auala masani e galulue ai. O lo matou fa'aauauina o le manuia i le a'oa'o atu, su'esu'ega ma le fa'afoega o le taunu'uga lea o se taumafaiga tele a le aufaigaluega uma e fa'afetaui i auala fou e pei o vitiō, lea ua fa'amaonia le avea o se meafaigaluega taua.

“A o faasolosolo malie le faʻamaʻi, ma a o matou sauniuni o se taulaga e talimalo i le COP26 fonotaga ia Novema, matou te iloa o avanoa e malaga ai o le a toe tatalaina. Ae ui i lea, matou te tuuto atu i le faʻaaogaina o lesona na matou aʻoaʻoina i le tausaga talu ai e fesoasoani ia i matou e faʻaititia a matou tulagavae kaponi ma ausia la matou sini faʻamoemoe e ausia le net-zero i le 2030.

Ua fa'atulaga e le Iunivesite ni gaioiga se fa e ta'ita'ia ai le aufaigaluega pe a faia ni fa'ai'uga e uiga i femalagaiga faapisinisi i le lumana'i:

Aloese mai le faimalaga i soo se mea e mafai ai: Ua fautuaina le aufaigaluega e fa'aoga tele koneferenisi fa'ata'ita'i i le tele latou te mafaia.
Fausia fofo faʻatekonolosi mo galuega faʻapitoa i faʻameaalofa talosaga: O tagata suʻesuʻe o loʻo talosaga mo le faʻatupeina o le a faʻamoemoe e faʻamatalaina pe faʻafefea ona latou faʻaitiitia le galulue faʻafesagaʻi ma faʻalapotopotoga paaga i isi nofoaga, faʻatasi ai ma tupe faʻameaalofa tuʻu ese e maua mai ai meafaigaluega faakomepiuta sili ona lelei mo paaga o loʻo manaʻomia.
Filifili felauaiga lautele pe a faimalaga: O femalagaaiga nofoaafi ma pasi o le a avea nei ma mea e le mafai ona fai i totonu o Peretania i soʻo se mea e mafai ai, tusa lava pe sili atu le tau nai lo le malaga i luga o le ea.
Fa'atele le tau o femalagaaiga: E tatau i le aufaigaluega ona fa'amoemoe e faia le tele o malaga e ala i le fausiaina o isi fonotaga a le tagata lava ia, e pei o avanoa mo le fausiaina o feso'ota'iga su'esu'e ma pa'aga fou.

Le atinaʻeina o le Glasgow Green fuafuaga o le atina'e sili ona lata mai i le Iunivesite o Glasgow o loʻo faʻaauau pea le tautinoga i le faʻatalanoaina o faʻalavelave faʻafuaseʻi o le tau.

Ia Oketopa 2014, o le Iunivesite o le uluai inisitituti aʻoaʻoga maualuga a Peretania e tuʻuina atu e faʻateʻaina atoatoa mai kamupani faʻapisinisi suauu i totonu o le sefulu tausaga. I le 2017, na sainia ai e le Iunivesite le Sustainable Development Goals Accord. I le 2019, na avea ma uluai Iunivesite i Sikotilani na faʻaalia se faʻalavelave faʻafuaseʻi o le tau. Ia Aperila 2020, na tatalaina ai e le Iunivesite le Nofoaga Autu mo Fofo Taufetuli e lagolago aʻoaʻoga faʻapitoa, faʻasalalauga faʻasalalau ma faʻasalalauga faʻasalalauga i suiga o le tau.