Lalo o le laualuga o le olaga faʻa-Iutaia

O le faifilosofia Siamani, o Martin Buber

1. O le fin de siècle vaitaimi (faaiuga o le 19 ma le amataga o le seneturi 20) o le auro tausaga o Siamani pepa faasaienisi ma filosofia.
2. O le vaitaimi foi o se tausaga o le matua mativa i Sasae o Europa.
3. O eseesega i le va o itu e lua o Europa na faʻaalia i latou lava i le tele o auala. Europa i Sisifo sa mauoa, aganuu ma faigata.

O le mea saʻo mo le lautele o Europa sosaiete, sa faʻapea foi i le lalolagi a tagata Iutaia. O le faʻasaʻolotoina o Napoleon o tagata Iutaia mai ghettos o Farani ma Siamani na mafua ai le faʻaopoopoina o tagata Iutaia i totonu o Europa i Sisifo.

Na tautatala tagata Iutaia i Sisifo o Europa i le gagana a le latou atunuʻu ma faʻaaogaina le aganuʻu a Europa. Toatele na aʻoaʻoina i iunivesite sili ona lelei a Europa. E pei foi o tulaga o latou tagatanuu, o le toatele o tagata Europa i Sisifo o Europa na matamata maualalo i tagata Iutaia i Sasaʻe o Europa. O le toatele o Polani, Lusia ma Ukaraina tagata Iutaia e matitiva ma e leʻi aʻoaʻoina i gagana i sisifo ma tu ma aga. Sa nonofo i latou i nuʻu e taʻua o shtetls (e pei ona faʻamatalaina i le "Fiddler on the Roof"). O tagata Europa i Sisifo o Europa ma Amerika na vaʻai i o latou uso i sasaʻe o ni faʻailoga o mea uma na latou taumafai e sosola ese.

O lenei konetineta vaeluaina o le sili Iutaia Failautusi Siamani, Martin Buber (1878-1965), faʻaalu le vaega muamua o lona olaga.

I le amataga o tausaga o le seneturi lona 20, o Buber o se tasi o sili atamai Siamani. Na amata ona ia fiafia i le olaga faʻa-Iutaia o Europa i Sasaʻe ma avea ma alalaupapa e fesoʻotaʻi nei lalolagi e lua.

Ae le i tulaʻi mai le Siamani Siamani, o Buber o se polofesa i le Iunivesite o Frankfort ma o se tusitala lelei i le au Siamani ma le faa-Eperu. O lana filosofia masani "Ich und Du" (I ma Oe) o loʻo faitauina pea i le lalolagi atoa.

Tele tusitala faitio ma filosofia manatu Buber o se lapoʻa o le amataga o le 20 seneturi filosofia ma agafesootai mafaufauga. O ana galuega faʻaleaʻoaʻoga na i ai se tele aafiaga i luga o le tele o matata, aofia ai fomaʻi anthropology, filosofia mafaufauga, ma pedagogic teori. O ia foi o se faaliliu-Tusi Paia. O le faʻaliliuga a Buber ma Rosenzweig o Tusitusiga Eperu o se vaega masani a Siamani tusitusiga.

Na amata ona faʻafiafiaina Buber i le lalolagi o tagata Iutaia i Sasaʻe o Europa. E ui lava na tilotilo ifo ana paʻaga i lalo o le shtetl, na iloa e Buber o lalo o nei pitonuʻu nofoaga faigata, o iina o loʻo taoto ai se lalolagi loloto ma olaola, o se lalolagi na matua faigata ma faʻafouina i mea tau sosaiete. O lana lauiloa tusitusiga "Chassidic Tales" e le gata na avatua le mamalu i se sosaiete inosia, ae na faʻaalia foi o le loloto filosofia mafaufauga e le o le pau lea o itumalo o sisifo aʻoaʻoga.

Na aumaia e Buber le ola e le gata i le itu masani o le ola shtetl ae faʻapea foi ma ona sootaga faʻale-agaga ma le Atua.

E "valaʻaulia" tatou e Buber i le olaga o le shtetl. Na ia faʻailoa o nei nuʻu, e ui ina matitiva i oloa a le lalolagi, na tamaoaiga i tu ma aga ma le faʻaleagaga.

O le faitauina o galuega a Buber na matou aʻoaʻoina ai o tagata faʻamalosia e ola i le lotolotoi o le mativa ma le faʻatauaina na mafai ona suia faʻamoemoe i gaioiga ma le inoino i le alofa.

E mafai ona matou faitau i le “Chasidic Tales” a Buber i luga o vaega e lua. I le tulaga muamua, tatou te faitau ai i tala a tagata e uiga i tagata o loʻo taumafai e olaola i se lalolagi feita, o se lalolagi lea naʻo le ola na latalata i vavega. I se tulaga sili atu loloto loloto, tatou maua ai se filosofia faigata e aʻoaʻoina ai le tagata faitau le fiafia i le olaga i le lotolotoi o le leai o se faamoemoe.

I le taimi atoa o le galuega a Buber, ua tatou vaʻai pe faʻafefea ona avea tagata o le shtetl ma paʻaga a le Atua. E le pei o le "sophisticated" papalagi papalagi, nei "unsophisticated" tagata e leʻi taumafai e faʻauiga le Atua. Sa na ona latou ola lava i se faiā faifai pea ma le Atua. O tagata o le shtetl na faʻaaoga faʻaleoleo upu. Tusa lava pe a talanoa ma le Atua, o lagona e masani ona faʻaalia e ala i le musika o le "neegoon": o se pese e leai ni upu, o lana pese na latou latalata atili ai i le Atua.

Na faaputuputuina e Martin Buber nei talatuu, afifi i afifi faafaigata tau tomai, ma manumalo ai mo latou se lagona o le faaaloalo i le lalolagi i Sisifo.

O ana tusi: "Hundert chassidische Geschichten" (A selau tala a Chassidic) ma le "Die Erzählungen der Chassidim" (Hasidic Stories) na faʻaalia ai le loloto o le agaga i le lotolotoi o le mativa ma tuʻuina atu i le lalolagi ni malamalamaaga fou i le poto.

Na ia faʻamanuiaina i le faʻafesoʻotaʻia o le faʻatuatua olaola o Europa i Sasaʻe o Europa ma le mago o le olaga aʻoaʻoina o le West West, ma tuua ai matou le fesili pe o le a lena vaega na sili atu ona lelei?

Na faʻaalia e Buber le faʻafefeteina o mea moni i le itu i sisifo, aʻo i ai i le lalolagi o le shtetl le sailiga o le atoaga. Na faʻaalia foi e Buber le filosofia i Sisifo i le talitonuga o le tzimtzum: o le manatu o le laveaʻiga a le Atua ma faʻatagaina ai le faʻapaʻiaina o tagata masani. O le faitauga o Buber, tatou te vaʻai ai pe faʻafefea ona maua e le au nonofo o le shtetls le Atua i soʻo se mea aua na faia e le Atua le avanoa e ola ai tagata.

E le muta le faʻamatalaga a Buber ile faʻamatalaina ole sootaga ile va ole tagata soifua male Atua (bein adam la-makom) ae e ofi atu foʻi ile lalolagi fefaʻatauaʻiga a tagata (bein adam l'chaero).

Mo Buber ua naʻo fefaʻasoaʻiga i le va o tagata e fausia ai se ie afu o le alofa ma le puipuiga mai le malulu o le inoino ma le faʻailoga tagata. I le lalolagi a Buber, e leai se eseesega i le va o polokiki ma le faʻaleagaga, i le va o le galue ma le tatalo, i le va o feʻau masani a le aiga ma le mamalu. O le upu moni e le maua i le le mailoa, i le mea lilo ae le iloa, i le fesoʻotaʻiga i le va o le tagata ma le olaga. Ua faʻaalia e Buber le faʻafefea e nei fegalegaleaiga ona suia se lalolagi le loto ma e ala i tu ma aga e faʻamanuiaina ai le olaga.

I le faʻaaliga a Buber o le shtetl, e leai seisi e lelei pe leaga foʻi. Ae ui i lea, o loʻo i ai le sailiga mo teshuvah, o le liliu ma toe foi i le Atua ma le atoa o se tagata.

O Buber o loʻo ia taʻua matou, e pei foi o Sholom Aleichem e uiga ia te aʻu na ou tusia i le masina ua teʻa, o ni tagata masani latou te mauaina le Atua i mea masani o le olaga. O tagata o Pulu e le oʻo atu i talaatu o le tagata, ae ola i o latou olaga i se auala e ala i le avea ma tagata latou fesoʻotaʻi ma le Atua. O Buber e faʻataʻitaʻia lenei gaioiga e ala i le peresona o le tzadik (taʻitaʻi faale-agaga ma taʻitaʻi). O le tzadik na faamamaluina i aso uma, faia ia paia, e ala i le vavega o le faʻapaʻiaina o le masani ma le faʻamalieina masani o le olaga.

O tusitusiga a Buber o loʻo faʻamatalaina ai le lalolagi ua le toe i ai.

Faʻaleagaina e le inoino o Nazi Europa ma lona sami o le faʻaituʻau, tatou tuua ai ma leai se mea sili atu nai lo tala, ae o tala nei e aoga ai le olaga ola, ma e mafua mai i le mafaufau lelei Siamani faifilosofia na sola ese mai Siamani ma toe faʻatu lona olaga i Isaraelu, e mafai foi ona tatou faʻapaʻiaina le tagata masani ma maua le Atua i mea uma tatou te faia.

Peter Tarlow iO le faʻamalosi rapi i Texas A&M Hillel Foundation i le Kolisi Station. O ia o se faifeau mo le College Station Police Department ma faiaoga i le Texas A&M College of Medicine.