Port Au Prince, Haiti - Kidnappings, kegi sauaga, faʻatau atu o fualaʻau faʻasaina, leoleo leaga, susunuina auala poloka.
O lipoti mai fafo o le atunuu matitiva i le Itulagi i Sisifo o loo lava e taofia ai le sili malaga malaga ese.
Ae tusa ai ma le saogalemu polofesa ma tagata ofisa mai le Malo Aufaatasi le filemu misiona i Port-au-Prince, Haiti e le sili atu le saua nai lo se isi lava atunuu i Latina Amerika.
"O se talafatu tele," fai mai Fred Blaise, failauga mo le UN leoleo leoleo i Haiti. “Port-au-Prince e le sili atu lona mataʻutia nai lo se isi taulaga tele. E mafai ona e alu i Niu Ioka ma piki sau taga ma taofi i le fana. E faʻapena foi mo taulaga i Mekisiko po o Pasila. ”
O le foliga le lelei o Haiti ua faʻatamaia ai lona tamaoaiga, o lana pisinisi turisi na faʻateleina i le taimi nei, ua gata nei lona fesoasoani i tagata faigaluega, tagata tausi filemu, ma le aufaipisinisi.
Ae o faʻamaumauga a le UN o loʻo faʻailoa mai ai o le atunuʻu e mafai ona avea ma se tasi e sili ona saogalemu i lenei itulagi.
E tusa ai ma le misiona a le UN peacekeeping misiona, e 487 fasioti tagata i Haiti i le tausaga talu ai, pe tusa ma le 5.6 mo 100,000 tagata. O le suesuega soofaatasi a le UN-World Bank i le 2007, na fuafuaina ai le fua faatatau o le fasioti tagata a le Caribbean i le 30 mo le 100,000, faatasi ai ma le lesitalaina e Jamaica e lata i le iva taimi i le tele o fasiotiga tagata - 49 fasiotiga tagata mo 100,000 tagata - e pei ona faamauina e le UN i Haiti.
I le 2006, o le Dominican Republic na sili atu i le fa taimi le tele o fasiotiga tagata i le peritita nai lo Haiti - 23.6 per 100,000, e tusa ai ma le Central American Observatory on Violence.
"E leai se tele o vevesi [i Haiti]," finau Gen Jose Elito Carvalho Siquiera, o le Pasila muamua komesina o le UN malosiaga i Haiti. "Afai e te faʻatusatusaina tulaga o le mativa iinei ma i latou o São Paolo poʻo isi taulaga, e tele atu sauaga iina."
O le UN peacekeeping misiona, lauiloa o Minustah, na taunuu ia Iuni 2004, tolu masina talu ai le au fitafita a Amerika na ave faamalosi le Peresetene muamua o Jean-Bertrand Aristide i le tafeaga i Aferika i le lotolotoi o se faaauupegaina fouvalega.
O le malo le tumau, lagolagoina e le UN, le Iunaite Setete, Farani, ma Kanata, faalauiloa se osofaʻiga tetee faasaga i Mr. UN tausi filemu.
I le taimi nei, o le galu o le ave faʻamalosia na faʻatupuina feeseeseaiga, ma Minustah lesitala 1,356 i le 2005 ma le 2006.
"O le gaoi tagata na faateʻia tagata uma aua latou te leʻi tutupu i taimi ua tuanaʻi," o le tala lea a Mr. Blaise. “Tusa lava, pe a e faʻatusatusaina le aofaʻi o tagata na ave faʻamalosi iinei, ou te manatu e le sili atu nai lo se isi lava mea.”
I le tausaga ua teʻa, na atili ai ona faʻamalosia le saogalemu aʻo le aofaʻi o tagata na ave faʻamalosi e paʻu i lalo o le 70 pasene, o se vaega o le faʻaleleia atili o le puipuiga i lalo o le Peresetene René Préval, na filifilia i se solo solo i le masina o Fepuari 2006. Port-au-Prince e teteʻe i le faʻatupulaia o le ave faʻamalosia. E tusa ma le 160 tagata na ave faʻamalosia i lenei tausaga, pei ona lipotia e leoleo Haitian ma UN, pei ona lipotia e Reuters. I le 2007 atoa, e toʻa 237 tagata na ave faʻamalosia, o le lipoti lea.
Ma ia Aperila, e afe ma afe tagata na o atu i auala e talosagaina le paʻu o tau o meaʻai, ma lafo ata o paʻu ua mu ma le au teteʻe i le papa i le lalolagi atoa.
E ui lava i lea, o leo o fana e seasea ona lagonaina i Port-au-Prince, ma o osofaiga i tagata mai fafo e toaitiiti. I nai masina ua tuanaʻi, o vaalele a Amerika Airlines mai Miami sa faʻatumuina lava i misionare Kerisiano.
O nisi tagata matau na fai mai e tusa lava pe o le le mautonu na sili ona leaga, o sauaga na masani lava ona gata i nai Port-au-Prince nofoaga malolo.
"Afai e te faʻatusatusaina Haiti i Iraq, i Afghanistan, i Rwanda, matou te le o aliali mai foi i luga o le fua tutusa," fai mai Patrick Elie, o se sa avea ma failautusi o le puipuiga o le na faʻauluuluina se komisi a le malo i le ono fausiaina o se fou puipuiga.
Ua fai mai Mr. Elie, “Sa fai lava si o matou talafaʻasolopito. "Ae vagana ai le taua na matou tauivi e maua ai lo matou saolotoga ma tutoʻatasi mai Farani, e leʻi iloa lava e Haiti se tulaga o sauaga faʻatusatusa i le mea na faia i Europa, i Amerika, ma atunuʻu o Europa i Aferika ma Asia. . ”
O le Viva Rio, o se vaega mai i Pasili na faʻatamaia le faʻatupuina o sauaga na oʻo mai i Haiti i le talosaga a le UN, na faʻatautaia ia Mati 2007 e faʻatalitonuina ai le toʻaga o kegi i Bel Air ma nofoaga tuaoi o le taulaga e faʻatamaia le faʻatupu vevesi e fesuiaʻi ai sikolasipi a le autalavou. "E le mafaufauina lenei mea i Rio," o le tala lea a Rubem Cesar Fernandes, o le faatonu o Viva Rio.
E le pei o Pasila, na ia taʻua, o kegi o tagata malolo i Haiti, e laiti lava so latou sao i fefaatauaiga o fualaʻau. "I le taimi nei i Haiti e sili atu le fiafia i le filemu nai lo taua," o lana tala lea. "[T] o le faʻaituʻau lea e fesoʻotaʻi Haiti ma tulaga mataʻutia, e sili i lo mea uma, i le Iunaite Setete. Haiti e foliga mai na faʻaosoina le fefe mai papalagi Amerika i matu. ”
O Katherine Smith o se tasi Amerika e le fefe. O le talavou ethnographer na sau iinei talu mai le 1999 e suʻesuʻe voodoo ma malaga i matitiva tuaoi faʻaaogaina lautele femalagaiga.
"O le mea sili ona leaga na tupu o le pikiapu i le taimi o le Carnival, ae o lena e mafai ona tupu i soo se mea," fai mai Ms. Smith. “E maeu le laʻitiiti o laʻu taulaʻiga e ofoofogia ona o le vaaia o aʻu.”
Ae o le tele o fesoasoani tagata faigaluega, diplomats, ma isi tagata ese nonofo i tua atu o pa ma konaseti uaea.
Ma seʻi vagana ai femalagaaʻi asiasi mai fafo, turisi e latalata leai. Na taʻua e Jacqui Labrom, o se faifeʻau faamisiona muamua, sa faamaopoopoina ana malaga taamilo i Haiti talu mai le 1997.
Fai mai a ia, o faaaliga i auala e faigofie lava ona aloese mai ai ma e seasea lava ona tupu ai le vevesi. “I le vaitau o le 50 ma le '60, na aʻoaʻo ai e Haiti Cuba, Jamaica, le Dominican Republic pe faʻafefea ona fai turisi…. Ana leai ni a matou nusipepa leaga tele, o lona uiga o le a iai se eseesega. ”
csmonitor.com
