O sui o Atumotu laiti na tulai i luga o le pulelaa i le Fono Tele i le asō e apoapoai atu ai i le lalolagi ina ia sili atu le gauai atu i lo latou tulaga lamatia i suiga o le tau, ma faamamafa atu o le a le mafai ona mafai ona gafatia ona o le siitia o le suasami e lamatia ai latou.

Mai le Atu Karipeane i le Pasefika e oo atu i le Atalani, na fai mai ai atunuu laiti motu e le o vave ona gaoioi le lalolagi e faaitiitia ai aafiaga o suiga o le tau pe lagolagoina atunuu matitiva a o latou taumafai e fetuunai ia i latou.

“O le i ai lava o atumotu laiti o Setete e pei o i latou i le Atu Karipeane ma le Pasefika e mafai ona lamatia pe afai e le toe suia pe suia tulaga o iai nei,” o le tala lea a le Palemia o Barbados, Freundel Stuart, i le felafolafoaiga lautele faaletausaga a le Fono i Niu Ioka.

“O lea e tatau ai ona tatou mataala, e uiga i le auala tatou te faʻaogaina ai le suauu, e uiga i le maualuga o le kaponi faʻamalama ma e uiga i le le faʻatonutonuina o le togafitia o otaota. Ua amata ona tetee le paneta e ala i suiga tetele i suiga o le tau ma le faamoemoe o le maualuga o le suasami,” o le saunoaga lea a Mr. Stuart.

Na talosagaina e le Palemia o Grenada Tillman Thomas se maliliega i feutagaiga o suiga o le tau o loʻo taʻitaʻia e Malo Aufaatasi i faiga e faʻatatau i le faʻaitiitia o le kasa oona o loʻo tuʻuaʻia i le vevela o le lalolagi, ma mo le vave tuʻuina atu o tupe e fesoasoani ai i motu laiti e fetuutuunai.

Fai mai le Palemia o Tuvalu, Willy Telavi, o lona atunuu o le a, i le taimi o le fono a Durban i le UN Framework Convention of Climate Change (UNFCCC) i se taimi mulimuli ane o le tausaga, e sailia ai se poloaiga e amata ai feutagaiga i se maliliega fou faaletulafono mo atunuu tetele o loʻo tuʻuina atu kasa oona. e le'i faia ni tautinoga i lalo o le Kyoto Protocol, o se fa'aopoopoga i le UNFCCC o lo'o iai tulafono fa'atulafonoina e fa'aitiitia ai ia kasa.

Ralph Gonsalves, Palemia o Saint Vincent ma Grenadines, na ia fai mai na "fememeaʻi o ia i le le mautonu o le tele o tagata faʻasalalau ma atunuʻu atinaʻe e mumusu e amoina le avega mo le taofia o suiga o le tau e fesoʻotaʻi ma le tele o a latou lava faiga faʻaleagaina."

Na faamamafa e le alii Palemia ua uma le taimi mo le tele o atunuu ona o le siisii o le suasami ma le faateteleina o afā malolosi ma afa.

O le Palemia o Cape Verde Jose Maria Neves, mo lana vaega, fai mai o loʻo ia faʻamoemoe i sui uma o le UN e faia le suiga i le tamaoaiga lanu meamata ma atinaʻe gafataulimaina.

"O loʻo i Cape Verde se polokalame faʻaauau ma faʻamoemoe mo le faʻasalalauga a le atunuʻu i malosiaga faʻafouina e 50 pasene i le 2020," o le tala lea a Dr. Neves.

Na talosagaina foi e le Palemia o Samoa Tuila’epa Sailele Malielegaoi le tele o alagaoa mo le faaitiitia o suiga o le tau ma suiga o le tau i totonu o atumotu laiti.

"O le Green Climate Fund o loʻo i ai nei i le faʻasologa o mamanu," o lana tala lea. "O sui o malo ma tagata atamamai o loʻo aofia ai o le a lelei le gauai atu i le fausaga o le faʻatupeina o suiga o le tau o loʻo i ai nei ina ia le toe tupu ai le faaletonu o isi auala faʻatupeina."

Na una’ia fo’i e Malielegaoi atunu’u uma o lo’o i ai le fiafia i faigafaiva i le Vasa Pasefika, ina ia galulue fa’atasi e taofia faiga fagota fa’aletulafono, e le’i lipotia ma le le fa’atulafonoina i totonu o le itulagi.

O le Palemia o Vanuatu, Meltek Sato Kilman Livtuvanu, na talosaga i le UN e auina atu ni misiona sinia i le Pasefika e faʻavae se malamalamaga sili atu i le faʻafefe o tagata o le itulagi i taunuuga o suiga o le tau.

"Ou te valaau atu i taʻitaʻi o malo maualuluga ina ia faʻafouina ma faʻaaloalo ia latou tautoga e faʻatupe, aemaise lava, taumafaiga e fesoasoani i le tele o nuʻu vaivai e faʻatautaia a latou fetuunaiga manaʻomia ina ia mautinoa o malo atumotu e sao mai le faʻalavelave faʻafuaseʻi o le lalolagi e mafai ona gafatia."

I le taimi nei, i lana saunoaga i le Fono Aoao i le aso ananafi, na unaʻia ai e le Peresetene o Comoros, Ikililou Dhoinine, le lalolagi faavaomalo e fesoasoani e foia le feeseeseaiga a lona atunuu ma Farani i le motu o Mayotte, ma fai mai o se pulega visa na faia e Paris ua malepelepe ai le tele o aiga.

O le a faaauau pea ona feutagai Comoros mo le toe tuufaatasia o Mayotte, o se matagaluega i fafo o Farani, i le vaega o totoe o le atumotu o Comorian, o lana tala lea.

OA MEA E AVEA MAI LENEI TUSI:

Tuvalu's Prime Minister Willy Telavi said his country will, during the Durban conference on the UN Framework Convention of Climate Change (UNFCCC) later this year, seek a mandate to begin negotiations on a new legally binding agreement for major greenhouse gas-emitting States that have not made commitments under the Kyoto Protocol, an addition to the UNFCCC that contains legally binding measures to reduce such gas emissions.
Mai le Atu Karipeane i le Pasefika e oo atu i le Atalani, na fai mai ai atunuu laiti motu e le o vave ona gaoioi le lalolagi e faaitiitia ai aafiaga o suiga o le tau pe lagolagoina atunuu matitiva a o latou taumafai e fetuunai ia i latou.
Vanuatu's Prime Minister, Meltek Sato Kilman Livtuvanu, appealed to the UN to send senior missions to the Pacific to establish a more comprehensive understanding of how susceptible the people of the region are to the consequences of climate change.